Parlamentul ungar a organizat luni o ceremonie de comemorare a tratatului de pace de la Trianon din 1920, care a pus capăt primului război mondial şi în baza căruia două treimi din teritoriul Ungariei au fost cedate statelor vecine, transmite luni agenţia MTI, potrivit agerpres.
Tratatul a fost semnat la 4 iunie 1920, iar în 2010, înainte de împlinirea a 90 de ani de la această semnare, Parlamentul Ungariei a declarat 4 iunie Zi a coeziunii naţionale, aminteşte MTI.
Citește și : Strategia de război modern a lui Putin va reprezenta „ani la rând” o ameninţare pentru Occident (raport britanic)
Preşedintele legislativului, Laszlo Kover, a condamnat acest tratat, afirmând că puterile europene au încercat să priveze statul ungar de condiţiile de supravieţuire şi să “înstrăineze naţiunea maghiară de ea însăşi”.
“Avem convingerea că viitorul nu poate fi construit pe un sentiment de vinovăţie şi pe resentimente”, a adăugat el.
Potrivit lui Kover, în 1920, “trei milioane de oameni au fost privaţi de dreptul de a decide alături de cine vor să trăiască în ţările lor, iar astăzi unii caută să le ia tuturor naţiunilor din Europa acest drept”.
“Unii sunt preocupaţi să schimbe Europa prin intermediul imigraţiei ilegale”, a insistat preşedintele Parlamentului ungar, care a mai spus că “Europa nu poate supravieţui decât dacă interesele statelor sale sunt coordonate şi nu eliminate”.
În ce-l priveşte, liderul formaţiunii naţionalist-radicale Jobbik, Tamas Sneider (opoziţie), a dat asigurări, într-o conferinţă de presă susţinută pentru a marca Ziua coeziunii, că partidul său ia măsuri pentru a-i ajuta pe etnicii maghiari, “cea mai mare minoritate indigenă din Europa”, să dispună de aceleaşi drepturi ca minorităţile din Europa occidentală.
Citește și : SUA: Curtea Supremă a dat câştig de cauză administraţiei lui Trump într-un dosar emblematic privind avorturilele
Liderul Jobbik a afirmat că trebuie folosite “vastele oportunităţi ale autonomiei” şi că partidul său va lansa un dialog politic pe acest subiect.
Sneider a admis că partidul de guvernământ Fidesz a făcut unele progrese în acest domeniu, adăugând însă că Ungaria este “cu 30 de ani în urmă” pentru că guverne consecutive “au refuzat să recunoască sau să promoveze planuri de autonomie ale comunităţilor maghiare”.
