Retragerea lui Biden, un avantaj pentru România?
Retragerea lui Joe Biden din cursa prezidențială le dă democraților posibilitatea să vină cu un candidat proaspăt, capabil să-l învingă pe Donald Trump. Această decizie este importantă pentru România.
Cele mai importante legături între România și Statele Unite au avut loc sub președințiile democrate ale americanilor: parteneriatul strategic a fost lansat pe 11 iulie 1997, odată cu vizita de consolare făcută la Bucureşti de Bill Clinton, după respingerea candidaturii țării la NATO, iar instalarea scutului antirachetă a fost stabilită de Barack Obama în timpul vizitei fulger pe care a făcut-o la Washington fostul președinte Traian Băsescu, pe 13 septembrie 2011, când a fost adoptată și Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI, transmite DEUTSCHE WELLE, potrivit stiripesurse.ro.
Citeşte şi: Italia îşi trimite urşii agresivi în România – Stiripesurse.md
În același timp, însă, România a fost susținută puternic să devină membră a Alianței Nord-Atlantice de președintele republican George Bush jr., și tot el a fost de acord cu desfășurarea summit-ului NATO din 2008 la București, unde Marea Neagră a fost pusă pentru prima dată pe harta Alianței ca zonă strategică. A rămas iconică fotografia celor doi președinți, român și american, discutând pe malul mării după summit-ul NATO organizat la București.
Retragerea lui Biden, un avantaj pentru România?
Retragerea lui Joe Biden, 81 de ani, din cursa prezidențială, după gafele cognitive și presiunile venite din partid, le dă democraților posibilitatea să vină cu un candidat proaspăt, puternic ancorat în realitate și capabil să-l bată pe Donald Trump, 78 de ani, care mizează pe izolaționism și pragmatism. Acest curent nu a mai fost atât de puternic printre republicani din 1952, când generalul Dwight D. Eisenhower, eroul debarcării din Normandia, l-a înfrânt pe senatorul de Ohio, Robert Taft, un susținător al mișcării „America First” din anii 1930. Această mișcare revine în actualitate cu perechea Donald Trump – J.D. Vance, candidați pentru președinte – vicepreședinte, la alegerile din toamnă. Întâmplător sau nu, J.D. Vance, continuatorul politic al ideii de „America First”, este tot senator de Ohio și a lucrat în ultimii doi ani în legislativul american împotriva Ucrainei: a încercat să anuleze sancțiunile impuse Rusiei, a fost printre cei care au blocat sprijinul militar destinat Kievului și a vorbit permanent critic față de politicile americane de susținere a războiului de apărare al Ucrainei invadate de ruși. Zilele trecute, Donald Trump, care promite oprirea războiului din Ucraina imediat după alegerea sa la Casa Albă, și-a subliniat și mai puternic abordarea de politică externă, atunci când a spus că Taiwanul ar trebui să plătească pentru apărarea sa. Ideea că fiecare trebuie să-și susțină material propria securitate nu e nouă la Washington, de multă vreme se discută acolo, dincolo de culoarea celor aflați la putere, despre prosperitatea Europei, despre serviciile ei medicale și educația gratuită, pe care statele UE și le permit, fiindcă America le finanțează apărarea. Pe de altă parte, dincolo de retorica sa izolaționistă, în perioada președinției lui Donald Trump, contribuția SUA la bugetul NATO a crescut, nu a scăzut, iar axa Washington – Varșovia a devenit una dintre cele mai importante ale politicii externe. Conservatorii polonezi au fost primii care au înțeles acest concept de finanțare a apărării, așa că i-au propus lui Trump să facă o bază americană permanentă în Polonia, pe care să o plătească din bugetul țării.
Retragerea lui Biden, un avantaj pentru România?
România nu are, însă, instrumentele administrative ale Poloniei și preferă relativismul atât în investiții, cât și în colectarea veniturilor. Așa că pentru București, vederile democraților de la Washington sunt preferabile, în primul rând pentru că ei au promis deja să asigure securitatea la Marea Neagră și să facă din România, care este frontiera periferică a NATO, un stat bine protejat. Deja, cu ajutorul americanilor, la Mihail Kogălniceanu, un sat românesc aflat la 20 de kilometri de țărmul Mării Negre, la 300 de kilometri de Odesa și la 400 de kilometri de Sevastopol, se construiește cea mai mare bază militară NATO din Europa. De pe radarele de la Mihail Kogălniceanu se văd dronele rusești care atacă Ucraina și se supraveghează apele internaționale ale Mării Negre. 10.000 de militari din statele NATO vor fi permanent la Mihail Kogălniceanu, un sat care se va transforma într-un oraș militar, după investiția de 2,5 miliarde de euro pe care o fac aliații în această bază militară.
Cei mai mulți militari NATO aflați în România sunt americani și pentru București menținerea lor la granița de Est a țării e esențială. Rămânerea lor aici garantează susținerea imediată a Statelor Unite, într-o situație limită, iar cei care garantează această continuitate sunt democrații, nu republicanii, de aceea pentru România înlocuirea lui Biden cu cineva cu șanse reale este atât de importantă.
