Uniunea Europeană s-a declarat joi îngrijorată de o nouă lege adoptată de parlamentul israelian care defineşte Israelul drept ”statul-naţiune al poporului evreu”, document în care a fost modificat un controversat articol ce prevede rezervarea de noi localităţi pentru evrei, transmite Reuters, conform agerpres.
Potrivit UE, noua lege va complica găsirea unei soluţii bazată pe coexistenţa a două state la conflictul israeliano-palestinian.
Citește și : Democraţii vor să o audieze pe interpreta lui Trump pe tema summitului cu Putin
”Suntem îngrijoraţi, am exprimat această îngrijorare şi vom continua să ţinem legătura cu autorităţile israeliene în acest context”, a declarat o purtătoare de cuvânt a şefei diplomaţiei UE, Federica Mogherini.
”Am spus foarte clar că atunci când vine vorba despre soluţia bazată pe coexistenţa a două state (unul israelian şi unul palestinian, n.r.), credem că aceasta este singura modalitate de a avansa şi orice măsură care ar complica suplimentar sau ar face ca această soluţie să devină realitate trebuie să fie evitată”, a adăugat ea.
Legea respectivă stipulează că ‘Israelul este patria istorică a poporului evreu şi acesta are un drept exclusiv la autodeterminare în el’.
Textul documentului, adoptat cu 62 de voturi ”pentru” şi 55 ”împotrivă”, prevede îndeosebi că ebraica devine singura limbă oficială a Israelului, după ce araba avea un statut identic cu cel al limbii ebraice, şi declară că ”aşezările evreieşti (în Israel) ţin de interesul naţional”.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu acest vot. ”Este un moment decisiv în istoria statului Israel care înscrie în marmură limba noastră, imnul nostru şi drapelul nostru”, a declarat Natanyahu la finalul votului.
Textul amendat afirmă că ”statul consideră că dezvoltarea de aşezări evreieşti ţine de interesul naţional şi că statul va lua măsuri pentru a încuraja, pentru a face să progreseze şi să slujească acest interes”.
Citește și : Primele concluzii ale lui Putin după întâlnirea sa cu Donald Trump
În precedenta versiune, proiectul de lege evoca posibilitatea înfiinţării de localităţi rezervate exclusiv evreilor, ceea ce îi excludea pe cetăţenii arabi israelieni, care reprezintă 17,5% din populaţia totală israeliană, evreiască într-o majoritate foarte puternică.
Referitor la limba oficială, nicio lege nu a fost votată pe această temă de la crearea statului Israel în 1948, ebraica şi araba fiind până acum considerate amândouă drept limbi semioficiale, folosite în toate documentele statului.
