Autorităţile ruse au anunţat miercuri că au expulzat peste 80.000 de migranţi în 2024, de două ori mai mulţi decât în 2023, pe fondul unei politici mai dure privind migranţii după atentatul de la sala de concerte Crocus City Hall de lângă Moscova din martie anul trecut, relatează AFP, potrivit stiripesurse.ro.
“Peste 80.000 de migranţi şi apatrizi au fost expulzaţi din Rusia prin hotărâre judecătorească” în 2024, faţă de peste 44.200 în 2023, a informat agenţia de presă Tass.
Naţionalitatea migranţilor expulzaţi, cărora li se interzice, în general, intrarea pe teritoriul Rusiei timp de cinci ani, nu este menţionată.
Citeşte şi: UE denunţă un ”război hibrid” al Rusiei împotriva Republicii Moldova – Stiripesurse.md
Însă marea majoritate a migranţilor în Rusia provin din fostele republici sovietice din Asia Centrală, sute de mii de persoane din Kârgâzstan, Uzbekistan şi Tadjikistan ajungând în Rusia în fiecare an pentru a lucra.
După atentatul de la sala de concerte Crocus City Hall de la periferia Moscovei, când peste 140 de persoane au fost ucise într-un atac revendicat de gruparea Statul Islamic (SI), suspecţi tadjici au fost arestaţi, iar raidurile poliţiei împotriva migranţilor s-au înmulţit.
Mai mulţi lideri ruşi au făcut declaraţii împotriva migranţilor, fostul preşedinte Dmitri Medvedev criticând, de exemplu, crearea de “enclave etnice”, în timp ce numeroşi parlamentari au propus expulzarea migranţilor care nu vorbesc limba rusă.
La mijlocul lunii septembrie, Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, a anunţat examinarea a 34 de legi pentru înăsprirea politicii privind migranţii, inclusiv interzicerea reîntregirii familiei, o listă de profesii interzise şi introducerea unei “taxe pentru migranţi”.
Rusia are însă nevoie de forţă de muncă pentru economia sa, ca urmare a zecilor de ani de criză demografică, precum şi de bărbaţi care să lupte în Ucraina, facilitând obţinerea mai uşoară a cetăţeniei pentru a atrage migranţi.
Aceştia sunt însă acum obligaţi, conform unei legi semnate de preşedintele Vladimir Putin, să se înroleze în armată, în caz contrar riscând să-şi piardă paşapoartele ruseşti şi să fie expulzaţi. Circa 10.000 dintre aceşti ruşi naturalizaţi s-au alăturat forţelor ruse pe frontul din Ucraina, potrivit cifrelor publicate în vara lui 2004 de autorităţile ruse.
