Ucraina şi SUA au convenit asupra unui acord cadru privind exploatarea resurselor minerale ucrainene, după îndelungi negocieri şi o dispută publică între preşedinţii american şi ucrainean, Donald Trump şi Volodimir Zelenski, care se vor întâlni vineri la Casa Albă pentru a-l semna, deşi preşedintele ucrainean a sugerat că va încerca acolo să mai negocieze această înţelegere, în care nu a primit garanţiile de securitate cerute de Ucraina, consemnează miercuri AFP.
Detaliile acordului ce va oferi SUA un acces preferenţial la resursele minerale ucrainene şi sumele implicate sunt încă vagi, în timp ce Zelenski urmăreşte prin această înţelegere să obţină pentru Ucraina o protecţie din partea SUA în faţa unei eventuale agresiuni ruseşti în viitor, iar Trump să obţină din partea Ucrainei o compensaţie pentru ajutorul deja oferit acesteia în războiul cu Rusia. Totuşi, resursele minerale ucrainene, inclusiv pământurile rare, râvnite de Trump sunt majoritatea dificil de exploatat, extracţia lor necesită investiţii considerabile sau se află în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, informează stiripesurse.
Citește și: Crește numărul divorțurilor. Ce spun experții în problemele de cuplu și relaționare
Un fond comun
Preşedintele republican Trump a insistat că doreşte compensaţii pentru ajutorul militar şi economic oferit Ucrainei de administraţia predecesorului său democrat Joe Biden în războiul cu Rusia, el estimând suma datorată de Kiev la 500 de miliarde de dolari, de aproximativ patru ori mai mult decât ajutorul de circa 120 de miliarde de dolari estimat de Institutul Kiel pentru Economie Mondială (IfW Kiel).
Estimările privind acest ajutor diferă în funcţie de modul în care este evaluat costul armelor şi muniţiilor furnizate Ucrainei, mare parte a acestora fiind preluate direct din stocurile armatei americane, iar o parte a sumelor aprobate de Congresul american pentru ajutorul destinat Ucrainei este dedicată înlocuirii acestor echipamente, posibil la preţuri de achiziţie mai mari decât cele cumpărate anterior. În orice caz, estimarea avansată de Trump este exagerată.
De partea sa, Zelenski susţine că valoarea ajutorului american oferit ţării sale în războiul cu Rusia nu ar depăşi 100 de miliarde de dolari şi a refuzat să semneze cu SUA un acord pentru care ar trebui să plătească apoi “zece generaţii de ucraineni”.
În cele din urmă, noul acord nu mai face referire la o datorie a Ucrainei faţă de SUA, a declarat miercuri preşedintele ucrainean, precizând că veniturile rezultate din exploatarea mineralelor ucrainene vor fi depozitate într-un fond comun americano-ucrainean.
Ambiguitate asupra garanţiilor de securitate
Din perspectiva Kievului, o condiţie cheie pentru a ceda către aliaţii săi din resursele sale minerale este obţinerea de garanţii de securitate care să descurajeze Rusia să mai atace vreodată Ucraina după un eventual acord de încetare a ostilităţilor.
Preşedintele Zelenski însuşi a lansat ideea cedării parţiale a acestor resurse către aliaţii săi încă din octombrie, când şi-a schiţat un aşa-numit “plan de victorie” în războiul cu Rusia.
Ucraina consideră că cea mai bună garanţie de securitate ar fi aderarea la NATO, scenariu respins de Washington pentru că ar face imposibil orice armistiţiu sau acord de pace cu Rusia, care consideră un asemenea pas drept o “linie roşie” şi chiar menţionează extinderea NATO printre cauzele acestui război.
În lipsa acestei aderări, Zelenski speră să afle vineri din partea lui Trump dacă SUA măcar vor continua ajutorul militar pentru Ucraina.
O altă cerere ucraineană priveşte trimiterea unei forţe de menţinere a păcii, în cazul unui acord de încetare a focului cu Rusia. Statele Unite au transmis până în prezent că nu doresc să participe la o asemenea forţă, acceptând în schimb o participare a statelor europene. Franţa şi Marea Britanie pledează insistent pentru trimiterea unor astfel de trupe europene în Ucraina, deşi Rusia a precizat în repetate rânduri că nu este de acord.
Acordul privind exploatarea mineralelor ucrainene, în versiunea consultată acum de presă, include o referire la securitatea Ucrainei, dar fără garanţii concrete. “Guvernul Statelor Unite sprijină eforturile Ucrainei de a obţine garanţiile de securitate necesare pentru stabilirea unei păci durabile”, se menţionează în text.
“Aceasta este o clauză generală care spune că Statele Unite vor investi într-o Ucraină suverană, stabilă şi prosperă, că lucrează pentru o pace durabilă şi că SUA sprijină eforturile pentru garantarea securităţii”, a declarat un înalt oficial ucrainean pentru AFP.
Situaţia zăcămintelor
Evaluări generale arată că Ucraina deţine aproximativ 5% din resursele minerale mondiale, dar cele pe care Donald Trump le râvneşte se găsesc în mare parte în zăcăminte pentru care nu au fost iniţiate lucrări de exploatare, sunt dificil de extras sau se află de facto sub control rusesc în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.
Din cele exploatate în prezent, Ucraina dispune în special de trei minerale strategice, respectiv mangan (al 8-lea producător mondial, conform World Mining Data), titan (al 11-lea) şi grafit (al 14-lea). Cel din urmă este esenţial pentru bateriile vehiculelor electrice şi Ucraina concentrează “20% din resursele mondiale estimate” de grafit, notează Biroul Francez de Cercetări Geologice şi Miniere (BRGM). Conform acestei surse, Ucraina este “una dintre principalele ţări din Europa în ceea ce priveşte potenţialul” de exploatare a litiului, de asemenea esenţial în producţia bateriilor electrice.
Totuşi, exploatarea acestor zăcăminte necesită investiţii considerabile. Guvernul ucrainean însuşi recunoaşte că numai exploatarea zăcământului Novopoltavske din regiunea Zaporojie ar presupune o investiţie de circa 300 de milioane de dolari. Acest sit, ce conţine de asemenea rezerve de diferite pământuri rare şi chiar de uraniu, se află însă într-o regiune ocupată de armata rusă.
Citește și: Fructele moldovenești sunt tot mai apreciate pe piața UE
Un alt exemplu este cel al zăcământului Cevtcenkivske, ce conţine în special minereuri de litiu, tantal, niobiu şi beriliu, care se află la mai puţin de zece kilometri de linia frontului, în sectorul din zona oraşului Pokrovsk ameninţat de înaintarea armatei ruse şi unde se găsesc de asemenea singurele mine de cărbune cocsificabil ale Ucrainei, materie primă necesară industriei sale siderurgice.
Kremlinul a exclus până în prezent cedarea zonelor aflate sub controlul său. În schimb, preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat favorabil investiţiilor americane în aceste teritorii ocupate.
