Mai multe țări au interzis reţelele sociale pentru copiii sub 16 ani, blocându-le accesul la platforme precum TikTok, YouTube, Instagram şi Facebook. Dar, în unele cazuri, efectele nu par a fi cele dorite.
Prima țară care a interzis reţelele sociale pentru copiii sub 16 ani este Australia, De atunci, însă alte state au implementat măsura, pe fondul îngrijorărilor crescânde cu privire la impactul acestora asupra sănătăţii şi siguranţei copiilor, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Recent, prim-ministrul Keir Starmer a anunţat luni că Marea Britanie va interzice accesul la reţelele sociale pentru minorii sub 16 ani şi va impune restricţii asupra platformelor de jocuri şi de transmisiuni live.
El susține că aceste schimbări radicale vor „reda copiilor copilăria”.
TikTok, YouTube, Instagram, Facebook, Snapchat și altele sunt platformele vizate de această decizie la nivel mondial.
Australia – O lege istorică a obligat marile platforme sociale să blocheze accesul minorilor sub 16 ani începând cu 10 decembrie 2025, una dintre cele mai stricte reglementări din lume care vizează marile platforme tehnologice.
Companiile care nu se conformează ar putea fi sancţionate cu amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni (34,9 milioane de dolari).
Marea Britanie – Regatul Unit intenţionează să aprobe o interdicţie privind reţelele sociale pentru persoanele sub 16 ani până la Crăciun, măsura urmând să intre în vigoare în jurul primăverii anului 2027, a declarat premierul Keir Starmer pe 15 iunie.
Marile companii de tehnologie care operează în Marea Britanie trebuie să împiedice copiii să distribuie imagini nud de pe telefoanele lor sau se vor confrunta cu o legislaţie care le va obliga să facă acest lucru, a declarat premierul Keir Starmer pe 8 iunie.
Conform noilor planuri, companii precum Apple şi Google ar trebui să creeze sau să activeze soluţii tehnice pe smartphone-uri şi tablete pentru a detecta şi bloca imaginile nud pentru copii. Adulţii ar putea în continuare să realizeze, să partajeze sau să vizualizeze conţinut nud printr-un proces de verificare a vârstei.
China – Autoritatea de reglementare a spaţiului cibernetic din China a pus în aplicare un program denumit “modul pentru minori”, care impune restricţii la nivel de dispozitiv şi reguli specifice aplicaţiilor pentru a limita timpul petrecut în faţa ecranului în funcţie de vârstă.
Danemarca – A anunţat în noiembrie că va interzice reţelele sociale pentru copiii sub 15 ani, în timp ce părinţii ar putea oferi acces la anumite platforme copiilor cu vârsta de până la 13 ani.
Franța – Adunarea Naţională a Franţei a aprobat în ianuarie o lege care interzice accesul copiilor sub 15 ani la reţelele sociale, pe fondul îngrijorărilor crescânde legate de hărţuirea online şi riscurile pentru sănătatea mintală. Proiectul de lege trebuie să treacă prin Senat înainte de votul final în Camera inferioară.
Germania – Minorilor cu vârste cuprinse între 13 şi 16 ani li se permite să utilizeze reţelele sociale numai dacă părinţii lor îşi dau consimţământul. Susţinătorii protecţiei copiilor spun că măsurile de control sunt insuficiente.
Grecia – Guvernul de la Atena este “foarte aproape” de a anunţa o interdicţie privind reţelele sociale pentru copiii sub 15 ani, a declarat o sursă guvernamentală de rang înalt pentru Reuters pe 3 februarie.
India – Consilierul economic şef al Indiei a solicitat în ianuarie restricţii de vârstă pe platformele de socializare, descriindu-le ca fiind “prădătoare” prin modul în care menţin utilizatorii angajaţi online, la două zile după ce statul turistic Goa a declarat că ia în considerare restricţii similare cu cele din Australia.
Italia – Copiii sub 14 ani au nevoie de consimţământul părinţilor pentru a-şi crea conturi pe reţelele sociale, în timp ce peste această vârstă nu este necesar niciun consimţământ.
Malaezia a început să interzică persoanelor sub 16 ani să-şi creeze conturi pe platformele sociale, a declarat autoritatea de reglementare în domeniul comunicaţiilor pe 1 iunie.
Norvegia – În 2024, guvernul norvegian a propus ridicarea vârstei la care copiii pot consimţi la termenii necesari pentru utilizarea reţelelor sociale de la 13 la 15 ani, deşi părinţii ar avea în continuare dreptul să semneze în numele lor dacă aceştia se află sub limita de vârstă.
Guvernul a început, de asemenea, să lucreze la o legislaţie care să stabilească o limită de vârstă minimă absolută de 15 ani pentru utilizarea reţelelor sociale.
Polonia – Partidul de guvernământ din Polonia pregăteşte o nouă legislaţie pentru a interzice reţelele sociale copiilor sub 15 ani şi pentru a responsabiliza platformele cu verificarea vârstei, a declarat acesta pe 27 februarie.
Slovenia elaborează o lege care ar interzice accesul copiilor sub 15 ani la reţelele sociale, a declarat viceprim-ministrul Matej Arcon pe 6 februarie.
Spania va promova noi reguli pentru a face reţelele sociale şi IA mai sigure, în ciuda lobby-ului intens din partea industriei tehnologice, a declarat ministrul Transformării Digitale, Oscar Lopez, pentru Reuters în luna mai.
Prim-ministrul Pedro Sanchez a declarat în februarie că Spania va interzice accesul la reţelele sociale pentru minorii sub 16 ani, platformele fiind obligate să implementeze sisteme de verificare a vârstei.
Suedia ar urma să introducă o vârstă minimă de 15 ani pentru utilizarea reţelelor sociale, a recomandat o comisie numită de guvern pe 2 iunie.
O interdicţie poate fi formulată astfel încât platformele să fie responsabile de verificarea vârstei, a declarat cercetătoarea Lisa Englund Krafft într-o conferinţă de presă alături de ministrul afacerilor sociale şi sănătăţii publice, Jakob Forssmed.
Turcia – Parlamentul Turciei a adoptat pe 24 aprilie o lege care interzice utilizarea reţelelor sociale de către copiii sub 15 ani şi introduce noi reguli pentru platformele digitale, inclusiv pentru companiile de software de jocuri.
SUA – Legislaţia americană menită să oblige companiile de social media să depună mai multe eforturi pentru a proteja copiii şi adolescenţii a depăşit un obstacol politic cheie după ce senatorul republican Ted Cruz a declarat pe 12 mai că va susţine proiectul de lege.
Cruz a declarat la un eveniment din Washington că va susţine Legea privind siguranţa online a copiilor (Kids Online Safety Act), care ar impune companiilor de social media să “acorde o atenţie rezonabilă” la proiectarea funcţionalităţilor care pot contribui la vătămarea minorilor, conform proiectului de lege.
Legislaţia este separată de Legea privind protecţia vieţii private a copiilor în online, în vigoare de mult timp, care împiedică companiile să colecteze date personale de la copii sub 13 ani fără consimţământul părinţilor. Mai multe state au adoptat legi care impun consimţământul părinţilor pentru ca minorii să aibă acces la reţelele sociale, dar acestea s-au confruntat cu contestaţii în instanţă pe motivul libertăţii de exprimare.
Ce prevede legislația UE
Pe 12 mai, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană va căuta să impună o protecţie mai puternică pentru copii împotriva funcţionalităţilor dăunătoare ale reţelelor sociale.
Von der Leyen a spus că CE va viza “practicile de proiectare care creează dependenţă şi sunt dăunătoare” în Legea privind echitatea digitală, o lege planificată care urmează să fie propusă mai târziu în acest an, în timp ce un grup de experţi pregăteşte recomandări privind modul de a proceda.
În noiembrie, Parlamentul European a aprobat o rezoluţie prin care se solicită interzicerea la nivelul UE a accesului copiilor sub 16 ani la platformele online, site-urile de partajare a videoclipurilor şi asistenţii AI fără consimţământul părinţilor, precum şi o interdicţie totală pentru cei cu vârsta sub 13 ani.
Industria tehnologică
Platformele de socializare, inclusiv TikTok, Facebook şi Snapchat, precizează că utilizatorii trebuie să aibă cel puţin 13 ani pentru a se înregistra.
Susţinătorii protecţiei copiilor spun că măsurile de control sunt insuficiente, iar datele oficiale din mai multe ţări europene arată că un număr foarte mare de copii sub 13 ani au conturi pe reţelele de socializare.
Păreri împărțite în Australia
În Australia, de pildă, reacțiile părinților australieni față de restricții similare au fost mixte. Freya, în vârstă de 44 de ani, din Melbourne, spune că interdicția i-a oferit „un instrument în plus în lupta împotriva dispozitivelor” cu copiii ei, în vârstă de 12 și 14 ani.
„Interdicția le-a arătat copiilor mei că există motive întemeiate pentru care tinerii ar trebui să fie precauți în privința rețelelor sociale”, spune ea. „Nu e doar faptul că mama lor e bătrână și nu înțelege. A dus la reducerea certurilor.”
Freya spune că impactul interdicției depinde de vârsta copilului. „În cazul fiului meu de 12 ani, utilizarea se bazează mai mult pe iPad, așa că nu este o derulare constantă a ecranului. Telefoanele sunt puțin mai viclene”.
Freya spune că TikTok și Snapchat sunt cele mai populare printre copiii ei și prietenii acestora, dar utilizarea rețelelor sociale – și presiunea exercitată de colegi pentru a le folosi – s-a redus de la introducerea interdicției: „Nu mai aud atât de des argumentul «cutare are TikTok»”.
Freya recunoaște că nu poate controla întotdeauna ce văd copiii ei online. „Am o bănuială că fiica mea încă mai folosește Snapchat”, spune ea. „Este o fată pe care fiica mea o cunoaște și care este pe TikTok. Cred că se adună în jurul ei în autobuz pentru a se uita la telefonul ei.”
Interdicția „merită totuși să existe”, spune ea. „Nicio legislație nu poate elimina un comportament – uitați-vă la vaping sau la consumul de alcool de către minori. Dar face lucrurile mai dificile. Funcționează 100%? Nu. Merită efortul? Da, cred că da.”
„Interdicția a eșuat”
Boris, tatăl a doi copii în vârstă de 11 și 13 ani, consideră că interdicția privind rețelele sociale a eșuat, iar legislația este ineficientă.
El spune că cei mai pricepuți la tehnologie pot ocoli interdicția, adăugând că mulți dintre prietenii fiului său sunt încă pe rețelele sociale. El îl citează pe fiul său de 13 ani, care spune că se simte exclus, deoarece adolescentul este „singurul care nu este pe Snapchat”, adăugând că „toți prietenii lui îl folosesc”.
„Cred că este ridicol să adopți o astfel de legislație care poate fi ocolită atât de ușor”, spune el. „Se pare că totul este considerat o glumă de către adolescenți și nu a oprit nimic. De ce să te mai obosești să introduci o legislație dacă nu ai de gând să o aplici cu strictețe?”
Boris, care are în jur de 40 de ani, locuiește în Brisbane și lucrează în industria de design, a considerat că familia sa a fost „norocoasă” că legea a intrat în vigoare tocmai când copiii săi au ajuns la vârsta la care rețelele sociale devin atractive. Și, deși spune că interdicția a fost utilă ca punct de referință atunci când a purtat discuții pe această temă cu ei, el este „în mare parte dezamăgit” de modul în care s-au desfășurat lucrurile, scrie The Guardian.
„Sunt ferm convins de necesitatea protejării copiilor și a adolescenților noștri împotriva dependenței de telefon și de internet, iar noi, ca părinți, suntem foarte protectori în ceea ce privește modul în care controlăm accesul copiilor noștri la tehnologiile digitale”, spune el. „Dar acum nu pot vedea această interdicție decât ca un eșec al punerii în aplicare a ceea ce ar fi trebuit să fie o schimbare de paradigmă în modul în care ne protejăm generațiile tinere de dependența digitală.”
Elizabeth, din Melbourne, afirmă că interdicția privind rețelele sociale nu a dus la o reducere a utilizării acestora de către cei doi copii ai săi, în vârstă de 15 ani, care foloseau Instagram, Snapchat și TikTok la momentul intrării în vigoare a interdicției. Ea spune că, de atunci, copiii ei au reușit să ocolească tehnologia de verificare a vârstei de pe TikTok și Instagram, deși „amândoi au pierdut accesul la Snapchat”.
Fiul ei de 13 ani a fost „mai puțin afectat” de interdicție, spune ea, deoarece nu folosea rețelele sociale la momentul respectiv. „Este probabil ca interdicția să-i amâne prima utilizare”, adaugă ea.
Elizabeth subliniază că interdicția ar putea duce la izolare socială pentru unii copii. „Snapchat era principalul mod în care copiii mei de 15 ani interacționau cu prietenii în chat-uri de grup, așa că acum interacționează mai puțin cu prietenii după școală și în weekenduri”, spune ea.
Copiii ei au, de asemenea, prieteni care locuiesc în străinătate și care sunt membri ai unui chat de grup pe Snapchat din care acum sunt excluși. „Am locuit recent în străinătate, iar fiul și fiica mea sunt supărați că sunt excluși de pe Snapchat și că nu mai pot face „snap streaks”. Grupul acela de prieteni [din afara Australiei] nu are o motivație prea mare să treacă la o altă platformă, cum ar fi WhatsApp, deoarece grupul nu este afectat de interdicție.”
O nouă aplicație de verificare a vârstei în UE
Uniunea Europeană se pregătește să lanseze o nouă aplicație de verificare a vârstei, concepută pentru a împiedica accesul minorilor la conținut pentru adulți online, inclusiv jocuri de noroc și pornografie. Soluția tehnică este deja finalizată, iar oficialii UE doresc ca statele membre să o pună la dispoziția publicului până la sfârșitul anului 2026.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Aplicația va permite utilizatorilor să-și verifice vârsta prin scanarea pașaportului sau a cărții de identitate naționale. Apoi, va confirma că o persoană are vârsta necesară pentru a accesa un site web fără a dezvălui informații personale, cum ar fi numele sau data nașterii.
Potrivit oficialilor europeni, sistemul a fost conceput având ca prioritate protecția vieții private. Platformele online nu vor putea vedea ce alte site-uri web vizitează utilizatorii și nici nu vor putea colecta date suplimentare de identitate. Aplicația va fi gratuită și compatibilă atât cu smartphone-urile, cât și cu computerele.
Prin această inițiativă, Uniunea Europeană își propune să reducă expunerea copiilor la conținut online dăunător, să ofere părinților instrumente suplimentare de siguranță și să impună marilor companii din domeniul tehnologiei să efectueze verificări mai stricte ale vârstei. Platformele care nu respectă noile reguli ar putea fi supuse unor amenzi substanțiale.
