Unde este voință, ei bine, măcar voință să fie. Aceasta se prefigurează a fi deviza Europei în privința cheltuielilor militare. Aliații Americii au decis, în final, că vor să-și reconstruiască armatele, scrie editorialistul „Wall Street Journal”.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat marți – înaintea unei iminente întrevederi cu președintele Trump – că țara sa își va mări bugetul militar la 2,5% din PIB până în 2027. E prima oară când cineva rostește o dată concretă legată de această promisiune electorală a Partidului Laburist, informează stiripesurse.
Apărarea e prima discuție serioasă în materie de politici publice în care s-a angajat viitorul cancelar german Friedrich Merz. Berlinul și-a înființat încă din 2022 un fond special de 100 de miliarde de euro pentru achiziții militare. Dar banii aceștia se vor epuiza cam în doi ani, iar Merz caută modalități de a suplimenta programul de înarmare pe mai mulți ani cu încă 200 de miliarde. Chestiunea va necesita un amendament constituțional care să scutească fondul de înarmare de la obligația echilibrului bugetar, inițiativă care se bucură de un sprijin larg din partea tuturor partidelor consacrate.
Sună minunat. Dar cum vor putea realiza cei doi conducători toate acestea rămâne deocamdată o întrebare fără răspuns.
La Londra problema o constituie aritmetica elementară. Angajamentul lui Starmer presupune cheltuieli suplimentare anuale depășind binișor 13 miliarde de lire sterline, până în 2027. În condițiile în care datoria guvernului său se situează deja la vreo 95% din PIB. Starmer afirmă că va ameliora situația armatei prin tăierea ajutoarelor externe, ceea ce nu sună rău – pe moment. Însă Regatul va fi nevoit aproape sigur să-și mărească cheltuielile la peste 2,5% din PIB, iar acest lucru va presupune tăieri de la asistența socială, cărora partidul lui Starmer li se va opune.
Germania se confruntă cu o problemă similară. Strategia de suplimentare a bugetului a lui Merz este aceea de a amenda constituția acum, mai înainte ca membrii proaspăt aleși duminică ai parlamentului să apuce să-și ia în primire locurile. Deși Merz e cel care a câștigat alegerile, rezultate bune au avut și partidele care fie sunt sceptice în privința reînarmării, fie contestă alianțele tradiționale ale Germaniei. Merz va avea mari probleme să convingă extrema dreaptă (AfD) și extrema stângă (Links) să susțină reînarmarea.
Aceste presiuni ne indică faptul că țările europene au ajuns abia la începutul etapei de mijloc a îndelungatului proces de reconstrucție a armatelor. Iar pregătirea lor de luptă constituie o criză incomparabil mai urgentă.
Reuters relata recent că pregătirea de luptă a Germaniei e în declin din 2022. Armatei îi mai lipsesc cam 20.000 de militari pentru a-și completa ținta de 203.000 stabilită în 2018. Transferurile de armament în Ucraina i-au golit arsenalele, iar birocrația împiedică Berlinul să achiziționeze la timp noi stocuri. Responsabili britanici avertizau în 2024 că armata țării are capacitatea de a lupta un război numai vreme de două luni. Iar Londra are obiceiul de a-și casa armele vechi și inutilizabile cu ani înainte de a le putea substitui cu variante noi.
Citește și: Femeile din Moldova sunt plătite cu mult mai puţin decât colegii lor bărbaţi
Trump își poate revendica meritul de a fi speriat Europa suficient de tare încât să facă în sfârșit investițiile militare pe care Washingtonul o îndemna de multă vreme să le facă. Există însă riscul ca SUA să se retragă din Europa mai înainte ca aceasta să fie pregătită să se apere singură. Caz în care SUA nu vor avea de beneficiat deloc de pe urma oricărei instabilități ar urma să apară.
Oricât de inept va fi fost din partea liderilor europeni să permită ca armatele lor să ajungă în acest stadiu, ar fi periculos ca America să nu le lase timp suficient pentru a ieși din groapa în care s-au băgat.
