Elon Musk a promis că va da câte 100 de dolari fiecărui american care va semna o petiție împotriva judecătorilor care i se opun lui Donald Trump.
Multimiliardarul Elon Musk, aliat apropiat al preşedintelui american Donald Trump, promite că le va oferi 100 de dolari semnatarilor unei petiţii în perioada premergătoare unui scrutin pentru Curtea Supremă din statul Wisconsin, o mişcare ce aminteşte de controversata sa “loterie” electorală din timpul campaniei prezidenţiale, relatează AFP, informează stiripesurse.
Cel mai bogat om de pe planetă a anunţat joi seară pe contul de X al organizaţiei sale politice, America PAC, că alegătorii înscrişi din Wisconsin (nordul SUA) care vor semna o petiţie împotriva “judecătorilor militanţi” vor primi 100 de dolari fiecare – şi 100 de dolari în plus pentru fiecare persoană pe care o conving să facă la el.
“Judecătorii trebuie să interpreteze legile aşa cum sunt scrise, nu să le rescrie pentru a se potrivi cu opiniile lor personale sau politice”, atrage atenţia petiţia.
Pentru 1 aprilie sunt programate alegeri la Curtea Supremă din Wisconsin, un stat din regiunea Marilor Lacuri.
În scrutin se vor confrunta Susan Crawford şi Brad Schimel, candidatul susţinut de republicani, a cărui victorie ar înclina instanţa spre direcţia conservatoare.
Justiția americană încearcă să reziste asaltului lui Donald Trump
Elon Musk a lansat anul trecut, în cursa pentru Casa Albă, o loterie constând în oferirea unui milion de dolari în fiecare zi unui alegător înscris într-unul dintre cele şapte state decisive pentru victorie şi care a semnat o petiţie conservatoare.
Departamentul de Justiţie al SUA a reamintit apoi echipei lui Donald Trump că este ilegal să ofere o recompensă valoroasă unui cetăţean pentru a vota sau a se înregistra pentru a vota.
Această nouă iniţiativă din Wisconsin, cu o petiţie care îi vizează “judecătorii activişti”, survine în contextul în care preşedintele republican în vârstă de 78 de ani a intensificat atacurile în ultimele zile împotriva instituţiei judiciare.
Multe decizii luate de preşedinte de la întoarcerea sa la Casa Albă pe 20 ianuarie – în special în ceea ce priveşte dreptul cetăţeniei prin naştere sau prezenţa persoanelor transgender în armată – au fost atacate în instanţă şi adesea suspendate de magistraţi, care consideră că preşedintele îşi depăşeşte prerogativele.
