Spania trebuie să garanteze ”un acces efectiv la azil” pentru migranţi, inclusiv în enclavele Ceuta şi Melilla, unde centrele de primire sunt suprapopulate, a recomandat Consiliul Europei într-un raport publicat joi, relatează AFP, potrivit agerpres.
”Toate persoanele care sosesc în Spania, inclusiv cele care sar peste gardurile de la frontierele Melillei sau Ceutei, trebuie să fie apărate împotriva respingerii şi a expulzărilor colective şi să poată să aibă într-adevăr acces la o procedură de azil eficientă şi echitabilă”, a declarat în raport reprezentantul special al secretarului general privind migraţiile şi refugiaţii, Tomas Bocek, care s-a deplasat în martie în Spania.
Citește și : Rusia ‘ucide şi va ucide terorişti’ la Alep, Idlib şi oriunde în altă parte în Siria (Maria Zaharova)
Bocek şi-a exprimat ”satisfacţia în legătură cu condiţiile de primire a refugiaţilor şi a solicitanţilor de azil în Spania continentală şi în ce priveşte ajutorul oferit de către autorităţi pentru învăţarea limbii spaniole”, dar, pe de altă parte, el critică faptul că centrele de primire din enclavele Ceuta şi Melilla sunt suprapopulate”, ”inclusiv cele rezervate copiilor neînsoţiţi”.
În raport sunt criticate de asemenea întârzierea soluţionării cererilor de azil şi tergiversarea procedurilor de azil. Raportul explică faptul că străinii interceptaţi la frontiera acestor enclave – singurele frontiere terestre ale Uniunii Europene situate pe continentul african – ”sunt trimişi în mod aleatoriu în Maroc fără să fie identificaţi, fără ca cerinţele lor să fie analizate şi fără ca ei să aibă posibilitatea de a depune o cerere de azil”.
”Gestionarea fluxurilor migratorii mixte (migranţi economici şi refugiaţi) este o problemă pentru statele membre, inclusiv Spania”, în timp ce această ţară a devenit ”principala poartă de intrare în Europa pentru migranţii şi refugiaţii care traversează Mediterana”, a recunoscut Bocek.
Citește și : Autorităţile franceze au evacuat o tabără de migranţi de lângă Dunkerque
În opinia sa, ”este totuşi posibilă adoptarea de măsuri care să permită concilierea problemei legate de controlul frontierelor şi de securitate cu cea privind protecţia drepturilor omului în cazul migranţilor şi al refugiaţilor”.
