Aliaţii europeni ai Ucrainei i-au reiterat miercuri preşedintelui american Donald Trump cinci condiţii a căror îndeplinire ei o consideră necesară pentru un acord de pace cu Rusia, mesaj transmis la o reuniune prin videoconferinţă avută de un grup de lideri europeni cu Trump înaintea summitului pe care acesta îl va avea vineri în oraşul Anchorage din Alaska cu preşedintele rus Vladimir Putin, consemnează agenţiile DPA şi Reuters.
Pentru ca acest summit să conducă la rezultate acceptabile pentru toţi, trebuie stabilit clar că Ucraina se va afla la masa negocierilor la potenţiale discuţii ulterioare, a spus la o conferinţă de presă la Berlin după discuţia cu Trump cancelarul german Friedrich Merz, vorbind alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit stiripesurse.
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
“Dorim ca negocierile să se desfăşoare în ordinea corectă. Mai întâi, este nevoie de o încetare a focului”, a indicat Merz, în asentimentul lui Zelenski, în timp ce armata rusă avansează tot mai mult în estul Ucrainei.
Apoi, elementele esenţiale trebuie convenite într-un acord cadru, a continuat cancelarul german.
A treia condiţie priveşte chestiunile teritoriale. “Ucraina este pregătită să negocieze asupra chestiunilor teritoriale. Totuşi, aşa-numita linie de contact (linia frontului n.red) trebuie să fie punctul de plecare, iar recunoaşterea legală a ocupaţiei ruse nu intră în discuţie. Principiul conform căruia frontierele nu pot fi schimbate prin forţă trebuie să se aplice în continuare”, a susţinut Merz.
În al patrulea rând, el a cerut “garanţii de securitate robuste” pentru Ucraina şi sprijinirea în continuare a capacităţii militare a acesteia de a se apăra.
În fine, orice negocieri viitoare trebuie să facă parte dintr-o “strategie transatlantică comună”, a încheiat cancelarul german lista de cereri europene pentru Trump.
Dacă Rusia nu face concesii la summitul din Alaska, “atunci SUA şi noi, europenii, trebuie să creştem presiunea” asupra Moscovei, a indicat Merz, conform căruia “preşedintele Trump cunoaşte această poziţie şi în mare parte o împărtăşeşte”.
“Dacă SUA lucrează acum în direcţia unei păci în Ucraina care apără interesele europene şi ucrainene, el (Trump) poate conta pe sprijinul nostru deplin în acest efort”, a concluzionat cancelarul german, la iniţiativa căruia s-a desfăşurat videoconferinţa la care au mai participat şefii de stat sau de guvern din Franţa, Regatul Unit, Italia, Polonia şi Finlanda, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Liderii europeni şi-au intensificat contactele şi reacţiile în sprijinul Ucrainei, încercând să-l apropie de poziţiile europene pe preşedintele american Donald Trump, înaintea summitului pe care acesta îl va avea vineri cu preşedintele rus Vladimir Putin.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Rusia a cerut până în prezent Ucrainei să-i cedeze oficial cele patru regiuni controlate parţial de armata rusă (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson), precum şi peninsula Crimeea anexată în 2014, să renunţe la aspiraţia de aderare la NATO şi să-şi diminueze capacităţile militare.
Aceste condiţii au fost descrise de Ucraina ca fiind inacceptabile şi a cerut retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său, precum şi garanţii de securitate occidentale, inclusiv continuarea livrărilor de arme şi, ca substitut în lipsa aderării la NATO, desfăşurarea unui contingent militar european pe teritoriul ucrainean, desfăşurare faţă de care Rusia se opune categoric.
Potrivit presei americane, Rusia ar fi propus înaintea summitului Putin-Trump să oprească ofensiva de-a lungul actualei linii a frontului în provinciile Zaporojie şi Herson, situate în sud-estul şi sudul Ucrainei, şi să-şi retragă trupele din provinciile Dnipropetrovsk (centru), Sumî (nord) şi Harkov (nord-est), dar numai în schimbul controlului deplin asupra regiunii Donbas, respectiv asupra provinciilor Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei. Provincia Lugansk este singura pe care armata rusă a reuşit să o ocupe aproape integral, în timp ce o parte din Doneţk se află în continuare sub control ucrainean.
