România se numără printre țările cele mai afectate de seceta extremă care lovește Europa în această vară, fermierii români pierzând peste un milion de hectare de culturi agricole, potrivit unei analize realizate de consorțiul internațional World Weather Attribution (WWA).
Cercetătorii avertizează că temperaturile record, amplificate de schimbările climatice, au devenit principalul motor al secetei, chiar și în regiuni care au avut precipitații suficiente în timpul iernii, scrie The Guardian.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Schimbările climatice „usucă” Europa
Analiza WWA arată că valurile de căldură din această vară au făcut atmosfera mult mai „însetată”, accelerând evaporarea apei din râuri, lacuri, sol și vegetație.
Potrivit cercetătorilor, în Europa de Vest condițiile care au favorizat seceta au devenit de 80 de ori mai probabile din cauza încălzirii globale, iar în Europa de Est de 40 de ori mai probabile.
De asemenea, gradul de uscăciune a solului a fost de cinci ori mai probabil în vestul continentului și de 11 ori mai probabil în est, din cauza schimbărilor climatice provocate de arderea combustibililor fosili.
„Observăm o tendință accentuată ca solurile să se usuce neobișnuit încă din primăvară, înainte ca vara să înceapă. Este rezultatul acțiunilor noastre: pe măsură ce temperaturile cresc, atmosfera devine tot mai însetată și extrage umiditatea din râuri, lacuri, rezervoare și sol”, a declarat Dominik Schumacher, cercetător la ETH Zurich.
România, printre marile victime ale secetei
Raportul atrage atenția că agricultura europeană suferă deja pierderi importante. La nivelul continentului, producția de cereale este estimată să scadă cu aproximativ 9 milioane de tone.
În Franța este prognozată cea mai slabă recoltă de porumb din ultimii 50 de ani, iar în România peste un milion de hectare de culturi agricole au fost afectate de secetă.
Autorii studiului avertizează că impactul nu se limitează la agricultură. Debitele reduse ale râurilor afectează producția de energie hidroelectrică și transportul fluvial, ceea ce poate duce la creșterea prețurilor la alimente și energie.
Seceta nu mai este provocată doar de lipsa ploilor
Cercetătorii subliniază că actuala secetă diferă de cele din trecut, deoarece este determinată în principal de temperaturile extreme și nu doar de lipsa precipitațiilor.
Deși Europa de Vest a avut o iarnă ploioasă, vara a adus temperaturi record care au accelerat evaporarea apei și uscarea solurilor. Potrivit analizei, seceta din 2026 a început cu aproximativ două luni mai devreme decât cea din 2022.
„Condițiile care pornesc de la un sol umed și ajung foarte repede la unul extrem de uscat sunt ingredientele ideale pentru un sezon sever al incendiilor de vegetație, deoarece permit creșterea unei cantități mai mari de vegetație care ulterior arde”, a explicat Schumacher.
Fără reducerea emisiilor, astfel de veri vor deveni obișnuite
Mariam Zachariah, cercetător la Imperial College London și membră a echipei WWA, avertizează că actualele fenomene extreme au loc într-o lume încălzită cu aproximativ 1,4 grade Celsius față de perioada preindustrială.
„Cel mai alarmant este că aceste condiții apar deja la o încălzire globală de 1,4 grade Celsius.
Dacă emisiile continuă și temperatura globală creşte cu 2,8 grade, probabilitatea unor astfel de condiții extreme de evaporare s-ar putea dubla.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
Fără reduceri rapide și consistente ale emisiilor, Europa se îndreaptă spre un viitor în care verile toride și secetoase vor deveni o obișnuință”, a spus aceasta.
Și secretarul executiv al ONU pentru schimbări climatice, Simon Stiell, a avertizat că secetele tot mai severe reprezintă „un semnal de alarmă imposibil de ignorat” privind supraîncălzirea planetei.
„Până când omenirea nu va înceta să ardă cantități uriașe de cărbune, petrol și gaze, aceste secete provocate de schimbările climatice vor deveni tot mai severe și mai costisitoare pentru gospodării și economii. Soluția este clară: trebuie să accelerăm tranziția către energia regenerabilă”, a declarat Stiell.
