În prima jumătate a lunii august, spațiul informațional moldovenesc a fost inundat de o avalanșă de falsuri distribuite pe canalele de Telegram. O analiză media arată că, între 1 și 15 august, a fost promovat în medie câte un fals o dată la două zile, fenomen legat direct de apropierea alegerilor parlamentare.
Studiul a vizat 61 de canale, dintre care 28 aparțin unor surse media și influenceri (precum KP Moldova, TV6, Gagauzia24), iar alte 33 au proprietari necunoscuți, între ele „Молдова сейчас”, „Молдавский Крот”, „Insider Moldova” sau „Флуераш”. Patru canale au fost create în aceeași zi, publicând postări trase la indigo, ceea ce indică o acțiune coordonată dintr-un singur „centru de control”, transmite Mediacrticia.md.
Citeşte şi: Ministerul Justiției dezminte declarațiile făcute de avocatul lui Plahotniuc – Stiripesurse.md
Postările false au acumulat în total aproape 250.000 de vizualizări în doar două săptămâni, iar audiența unor canale a depășit rapid 20.000 de urmăritori.
Cele mai răspândite falsuri au vizat:
- un presupus „scandal internațional” despre Maia Sandu, prezentat fără dovezi;
- un „manual LGBTQ+” inventat, pretins distribuit profesorilor din Ocnița;
- imagini trucate de la exercițiul militar „Scutul de foc 2025”, prezentate drept dovezi că soldații moldoveni și români ar trage în ținte cu chip de soldați ruși;
- teorii conspiraționiste potrivit cărora NATO ar pregăti intervenții armate în Republica Moldova în cazul pierderii alegerilor de către PAS.
În total, doar șapte falsuri majore distribuite în perioada analizată au strâns peste 249.000 de vizualizări.
„Dezinformarea folosește falsuri contradictorii, care sfidează logica, pentru a crea o perdea de fum cât mai deasă. Dincolo de ea, cetățeanului obișnuit îi devine greu să distingă realitatea”, constată analiza, citându-l pe expertul american Thomas Rid.
Intensificarea campaniilor de dezinformare are loc cu câteva săptămâni înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Autorii raportului avertizează că aceste campanii toxice pot eroda capacitatea cetățenilor de a lua decizii informate și pot influența direct participarea la vot.
Citește întreaga analiză AICI
