Indiferent de cantitatea de calorii consumate, alimentaţia ultraprocesată are efecte nocive, în special asupra fertilităţii şi sănătăţii cardio-metabolice a bărbaţilor, concluzionează un studiu clinic recent, informează AFP.
“Consumul de alimente ultraprocesate în sine, independent de un aport caloric excesiv, este dăunător pentru sănătatea umană”, arată acest studiu publicat joi în revista americană Cell Metabolism şi coordonat de Romain Barres, cercetător la Institutul de Farmacologie Moleculară şi Celulară Sophia Antipolis (afiliat la Inserm, CNRS şi Universitatea Côte d’Azur) din Franţa, potrivit stiripesurse.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
La nivel mondial, consumul de alimente ultraprocesate a crescut semnificativ, iar un număr tot mai mare de studii epidemiologice au evidenţiat corelaţia puternică dintre acesta şi riscul crescut de boli cronice (obezitate, diabet, afecţiuni cardiovasculare etc.), cancer şi tulburări mintale, subliniază autorii acestui studiu randomizat (cu repartizarea aleatorie a participanţilor).
Studii clinice privind efectele directe ale alimentației ultraprocesate
Până în prezent, doar trei studii clinice, urmând un proces similar evaluării medicamentelor, au încercat să evalueze efectul direct al acestei alimentaţii asupra sănătăţii şi au arătat că aceasta duce la un consum caloric excesiv în comparaţie cu o alimentaţie puţin procesată.
Pentru acest nou studiu, 43 de bărbaţi cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, în stare bună de sănătate, împărţiţi în două grupuri, au urmat două diete succesive, cu o pauză de trei luni între ele: una bogată în alimente ultraprocesate, cealaltă bazată pe produse puţin sau deloc procesate, timp de trei săptămâni.
Un subgrup a primit cele două regimuri alimentare, identice din punct de vedere caloric, în cantităţi moderate, adecvate vârstei, greutăţii şi nivelului de activitate fizică, iar celălalt subgrup a primit cele două regimuri alimentare cu un exces caloric de 500 kcal/zi.
Au fost efectuate periodic prelevări de sânge, analize de spermă şi alte măsurători (greutate, colesterol etc.).
Printre rezultatele notabile, studiul stabileşte un impact asupra fertilităţii regimului alimentar ultraprocesat: scăderea nivelului hormonului care stimulează producţia de spermatozoizi (FSH) şi a testosteronului la majoritatea participanţilor, precum şi scăderea numărului de spermatozoizi mobili.
Cercetătorii consideră totodată că poluanţii prezenţi în alimentele ultraprocesate, cu efecte de perturbatori endocrini, ar putea juca un rol important.
Creștere în greutate în urma consumului de alimente ultraprocesate
O altă concluzie: în trei săptămâni, “consumul de alimente ultraprocesate în raport cu cel de alimente neprocesate a dus la o creştere în greutate de 1,4 kg şi de 1,3 kg în grupurile cu un aport caloric adecvat, respectiv excesiv”, în principal sub formă de masă de grăsime.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Persoanele care şi-au redus nivelul de alimente procesate pe care le consumau au reuşit să scadă în greutate.
Cercetătorii recunosc limitele studiului lor: participanţii nu au fost spitalizaţi, măsurarea aportului energetic s-a bazat pe declaraţiile lor, iar durata scurtă a regimurilor, de trei săptămâni, poate “să fi indus răspunsuri acute”, inclusiv un nivel inflamator care s-ar fi putut stabiliza în timp.
