Învingătorii le numesc „efecte colaterale” sau „consecințe inevitabile”. Adevăratul lor nume este crime împotriva mediului și a umanității care îl locuiește, scrie „Avvenire” (Italia).
ONU este convinsă de acest lucru și cere recunoașterea crimei de „ecocid”, o crimă pe care o solicită de ani de zile. Face acest lucru în timp ce liderii mondiali se află la Belém, în Amazon, pentru deschiderea COP30, care are deja un început dificil din cauza ostilității din partea unor țări, prima dintre acestea fiind Statele Unite, care au trimis o delegație de nivel scăzut pentru a negocia viitorul planetei, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Potrivit Națiunilor Unite, în Gaza, 97% din culturile de pomi fructiferi, 95% din arbuști și 82% din culturile anuale au dispărut deja din 2023. Apa este contaminată de muniții și ape uzate, iar pentru a preveni o contaminare ulterioară trebuie îndepărtate 61 de milioane de tone de resturi. În Ucraina, distrugerea barajului Kahovka a inundat peste 600 de kilometri pătrați de teren, în timp ce în Haiti, eroziunea și poluarea apei amenință răspândirea holerei. Acesta este ceea ce a avertizat directoarea executivă a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), Inger Andersen, în fața Consiliului de Securitate al ONU, menționând că războaiele lasă în urmă orașe ruinate și popoare distruse, dar și terenuri moarte, râuri poluate și câmpuri aride.
Dezastrele naturale alimentează de zeci de ani rivalitățile legate de apă și terenuri, iar războiul distruge ecosistemele. Potrivit lui Andersen, „se conturează un nou cerc vicios: mediul devine atât victimă, cât și vector al insecurității globale”. Prin urmare, schimbările climatice sunt un factor care amplifică tensiunile religioase, etnice sau teritoriale, otrăvindu-le și precipitând crizele. De la câmpiile Sahelului până la zonele muntoase afgane, deficitul de apă, pierderile de culturi și incendiile forestiere provoacă strămutări masive și noi rivalități.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Iar vidul juridic creat în fața acestei devastări nu este de ajutor, a denunțat Charles C. Jalloh, membru al Comisiei de Drept Internațional. Prin urmare, este necesar să se umple golurile din sistem prin includerea atacurilor masive asupra naturii în dreptul penal internațional, recunoscând crima de ecocid ca o crimă egală cu crimele de război sau cu cele împotriva umanității.
Jalloh a propus și crearea unui mecanism al Națiunilor Unite pentru monitorizarea și compensarea daunelor aduse mediului legate de conflicte. În concluzie, a afirmat el: „A proteja planeta înseamnă a împiedica posibilitatea ca războiul să prindă rădăcini în pământ”. Iar în mijlocul ruinelor și al daunelor ireparabile cauzate de contaminare, este mai ușor să se întâmple acest lucru.
