Enrico Letta, fost prim-ministru al Italiei și astăzi una dintre cele mai influente voci ale dezbaterii europene, avertizează că al doilea mandat al lui Donald Trump reprezintă „o provocare mortală” pentru Europa.
Într-un interviu acordat publicației La Razón în cadrul forumului Metafuturo (Madrid), Letta analizează riscurile geopolitice pentru continent, necesitatea accelerării integrării europene și urgența consolidării industriei europene de apărare, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Letta, în prezent decan al Școlii de Politică, Economie și Afaceri Globale IE, este autorul bine-cunoscutului „Raport Letta”, prezentat în 2024 la solicitarea Comisiei Europene, în care a diagnosticat pierderea competitivității europene și a propus o foaie de parcurs pentru integrarea pieței unice în energie, conectivitate și piețe de capital.
„Europa nu poate apăra singură Ucraina”
Întrebat dacă președinția Trump poate acționa ca un catalizator al integrării europene, Letta a fost tranșant: „În teorie, da. În practică, până acum a fost o sursă de slăbiciune”. Fostul premier italian acuză „șantajul constant” practicat de Trump în legătură cu sprijinul pentru Ucraina, amenințare care planează „de la Anchorage la discuțiile cu Zelenski”.
„Europa este incapabilă să apere Ucraina singură”, afirmă Letta. „Apărarea noastră este atât de fragmentată încât depindem structural de Statele Unite.” El consideră că presiunea ultimelor zece luni, inclusiv acordul tarifar încheiat cu Washingtonul, a afectat serios demnitatea și stabilitatea Europei: „Imaginea Europei îngenuncheate nu a fost benefică pentru nimeni”.
Letta crede că finalul războiului va fi decisiv: dacă pacea se obține curând, anxietatea strategică impusă de Trump se poate transforma într-un impuls pentru consolidarea internă a UE.
„A nu accepta neutralitatea Ucrainei nu a fost o greșeală”
Letta respinge ideea că Europa ar fi trebuit să accepte neutralitatea Ucrainei în 2022: „Retorica lui Putin este despre restaurarea a tot ceea ce a fost Uniunea Sovietică. Așadar, nu e vorba doar despre Ucraina.” O Ucraină puternică și independentă este, în opinia sa, „esențială pentru securitatea europeană”. El speră în începerea negocierilor de pace, deși „nu va fi ușor”.
Letta salută decizia Consiliului European din 23 octombrie de a stabili anul 2028 ca termen-limită pentru finalizarea pieței unice în energie, conectivitate și piețe financiare. „Aceasta este o decizie revoluționară”, spune el, comparând-o cu metoda lui Jacques Delors care a dus la Europa din 1992 și la zona euro.
Mai surprinzător, decizia a fost susținută unanim – inclusiv de Ungaria lui Viktor Orbán. „Când integrarea aduce locuri de muncă, investiții și competitivitate, ideologia dispare”, afirmă Letta.
Europa, spune el, poate deveni mai atractivă decât SUA pentru investiții, dar numai dacă își creează o veritabilă piață unică. „Dacă nu, vom rămâne o colonie a Wall Street-ului sau a Chinei.”
China avansează rapid, iar Europa trebuie să țină pasul
Letta citează discursul recent al lui Xi Jinping, care a anunțat integrarea pieței unice chineze în cinci ani. „Exact asta ne trebuie și nouă”, afirmă el, insistând asupra caracterului istoric al termenului 2028.
Letta recunoaște că Europa suferă de lipsa unor figuri-simbol precum Helmut Kohl sau Jacques Delors, dar consideră că actualul context este mult mai dificil: „Europa de astăzi este incomparabil mai complexă”.
El amintește vizita sa recentă la București, unde a constatat diferențele majore dintre prioritățile statelor de frontieră ale UE și cele din vestul Europei. În plus, viitorul Europei nu poate ocoli cooperarea cu Regatul Unit, Elveția, Norvegia, Islanda și, într-o anumită măsură, cu Turcia, mai ales în materie de securitate.
Industria europeană de apărare – „paradoxul suprem”
Letta vorbește fără ocolișuri despre vulnerabilitatea strategică a UE: „Cu bani europeni, creăm locuri de muncă în Statele Unite”. Fără o industrie puternică de apărare, Europa va continua să cumpere arme americane, ceea ce îi reduce autonomia.
Pentru fostul premier italian, apărarea viitorului este una tehnologică: bazată pe drone, sisteme inteligente și capabilități avansate, nu pe conceptele militare ale secolului trecut: „În timp ce discutăm despre un avion de vânătoare pentru 2080, alții dezvoltă deja tehnologii decisive.”
Cum evităm conflictul dintre apărare și cheltuielile sociale?
Letta recunoaște riscul ca miliardele investite în apărare să afecteze bugetele sociale. Soluția, spune el, este ca proiectele de apărare să genereze tehnologii cu dublă utilizare, benefice și economiei civile, și să fie gestionate la nivel european, nu național.
Fostul premier admite că UE este „dramatic în urmă” în IA și în a patra revoluție industrială: „Lipsa investițiilor private este cheia problemei”. Piețele financiare fragmentate împiedică inovarea.
Letta propune crearea unui „Stat 28” – un cadru juridic european unic și ultra-simplificat pentru startup-uri, pentru a preveni fuga acestora în SUA. De asemenea, subliniază importanța integrării industriei spațiale europene: „Va fi o frontieră crucială în următorul deceniu”.
Imigrația, cel mai mare risc politic
Letta afirmă fără echivoc că imigrația rămâne problema dominantă a Europei din ultimul deceniu și că Brexitul a fost, în esență, o decizie legată de imigrație. „Un dezastru complet”, afirmă el, atât pentru UE, cât și pentru Regatul Unit. Presiunea migratorie va continua să fie o provocare majoră.
Întrebat despre guvernul Giorgiei Meloni, Letta refuză să comenteze: „Prefer să nu vorbesc despre Italia”.
