Proiectul unui hub strategic și comercial – Acordul cu Bulgaria și România, voința Europei și pașii importanți pentru coridorul european de transport, potrivit parapolitika.gr.
Grecia, Bulgaria și România își conectează principalele porturi cu căi ferate și șosele și creează o rețea extinsă de transport combinat în sud-estul Europei, cu sprijinul Comisiei Europene: acesta este planul ambițios elaborat la Atena, Sofia și București, dar și la Bruxelles, pentru noul Coridor European de Transport „Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee”, care, dacă va fi implementat, ar putea oferi o perspectivă de dezvoltare foarte importantă pentru partea de nord a Greciei.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
După cum a explicat ministrul grec al Infrastructurii și Transporturilor, Christos Dimas, în urmă cu câteva zile, „coridorul pornește din porturile grecești Salonic, Kavala și Alexandroupoli, traversează Bulgaria, trece prin puncte nodale precum Burgas, Varna și Ruse, și se termină în România, cu punctul central portul Constanța, urmând să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră și, în final, Marea Baltică”.
În ultimele luni, Christos Dimas a avut o comunicare continuă pe această temă cu comisarul european pentru transporturi durabile și turism, Apostolos Tzitzikostas, care urmărește, la rândul său, realizarea cu rapiditate a proiectului.
Coridor european „mamut”, având ca puncte „cheie” orașe din Grecia
Marele proiect vizionar al Uniunii Europene în acest sens este coridorul „Nord-Sud”, care se va întinde de la Helsinki (Finlanda) până la Nicosia (Cipru), valorificând porturi și noduri feroviare, rutiere și aeriene importante, cum ar fi orașele Helsinki, Tallinn, Riga, Varșovia, București, Sofia, Atena și Nicosia. Coridorul va avea o valoare strategică ridicată, mai ales în lumina evoluțiilor geopolitice recente. Conectarea Europei Centrale și de Est cu Marea Mediterană, Marea Neagră și Balcanii servește obiectivelor mai largi ale UE de a consolida stabilitatea regională, de a promova creșterea economică și de a asigura rețele de transport reziliente, integrând țările vecine în cadrul european, precum și de a consolida autonomia sa strategică.
Rutele care traversează teritoriul grecesc includ puncte strategice importante, cum ar fi conexiunea rutieră și feroviară Salonic – Atena – Pireu, precum și noua conexiune feroviară de la Alexandroupoli la Ormenio și de acolo cu restul Balcanilor.
În plus, conexiunea cu portul Constanța din România și noua conexiune cu Ucraina și Moldova oferă oportunități comerciale care răspund noilor evoluții geopolitice. Guvernul grec este convins că proiectul, în ansamblu, poate valorifica și mai mult potențialul portului Pireu prin conexiunea feroviară de marfă: „Pireu/Atena – Salonic – Idomeni – Skopje – Belgrad”, precum și potențialul portului Salonic, prin perspectivele de dezvoltare pe care le prezintă pentru transportul combinat, prin noile investiții pe care le implementează (dana 6).
După consultări intense între cele trei guverne și după mai multe întâlniri purtate anterior, în decembrie anul trecut a fost semnat Memorandumul de Cooperare dintre Grecia – Bulgaria – România. Acesta a pecetluit angajamentul politic de a întreprinde acțiuni coordonate pentru a asigura interoperabilitatea și eficiența administrativă în planificarea, finanțarea și executarea proiectelor transfrontaliere necesare. Cele trei țări urmăresc împreună să atragă instrumente financiare și de investiții europene, cum ar fi Mecanismul pentru Conectarea Europei (CEF).
Platforma High Level Black Sea-Aegean Sea Corridor
La sfârșitul lunii ianuarie, a avut loc la Sofia sesiunea inaugurală pentru faza de implementare a Memorandumului și a fost creată platforma High Level Black Sea-Aegean Sea Corridor, care prevede întâlniri regulate la nivel ministerial. În același timp, a fost creat un grup de lucru tehnic, comun pentru cele trei țări. Din partea Greciei, serviciile sunt coordonate de Task Force, sub supravegherea Secretariatului General al Transporturilor, cu modificările necesare, vizând în principal consolidarea reprezentării operatorilor de infrastructură rutieră și feroviară.
A doua reuniune la nivel înalt, care a avut loc în luna martie la București, a confirmat voința celor trei țări de a transforma Memorandumul de Cooperare semnat la Bruxelles în decembrie 2025 în acțiuni comune concrete și proiecte cu finanțare europeană. Potrivit informațiilor, guvernul grec a prioritizat proiecte concrete: modernizarea axei feroviare Salonic – Promachonas, dezvoltarea axei Alexandroupoli – Pythio – Ormenio, creșterea rolului liniei Kavala – Toxotes și îmbunătățirea interoperabilității prin electrificare, ERTMS și GSM-R.
A treia întâlnire, de acum câteva zile la Salonic, a facilitat pregătirea unei propuneri comune de finanțare, în cadrul CEF Reflow 2026, având ca termen luna octombrie a acestui an, cu sprijinul Băncii Europene de Investiții, definitivarea planului de acțiune comun al Greciei, Bulgariei și României și crearea unui mecanism permanent de guvernanță tripartită pentru Coridor.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
„Axele rutiere, podurile, infrastructura feroviară, centrele logistice, porturile și aeroporturile din Coridorul European de Transport Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee constituie puncte nodale ale sistemului geoeconomic și geopolitic global, care interconectează infrastructura, sistemele energetice, lanțurile de aprovizionare, coridoarele cu dublă utilizare și cadrele de securitate, organizând în același timp fluxurile, consolidând reziliența și promovând autonomia strategică și prezența Europei în lume”. Acesta este, conform acelorași informații, mesajul pe care Atena l-a transmis de mult timp Bruxelles-ului, așteptând sprijin practic și finanțare pentru acest proiect.
Sub aspect geopolitic, guvernul grec subliniază că acest coridor este situat între două zone majore de instabilitate: războiul din Ucraina la nord și evoluțiile în curs din Orientul Mijlociu la sud.
