A doua zi de Crăciun continuă sărbătoarea, făcând parte dintr-un obicei de trei zile dedicate Sfintei Treimi. Dacă în prima zi părinții și nașii vizitează copiii, în ziua următoare, cei mici merg la părinți sau la nași. În unele localități se păstrează și obiceiul colindatului în zilele ce urmează Nașterii Domnului.
Contactat de IPN, secretarul științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Andrei Prohin, a explicat că există două perspective privind activitățile din primele zile de Crăciun: unii consideră că nu trebuie să se muncească, pentru a omagia sărbătoarea, în timp ce alții recomandă munca, pentru spor în anul care vine. În trecut, oamenii practicau munci tradiționale precum torsul, cusutul sau văruirea pereților.
Un obicei interesant este lăsarea mesei cu bucate neatinse, deoarece se crede că sufletele celor răposați vin să mănânce. Se spală doar farfuriile și tacâmurile, iar tradiția se păstrează în a doua și chiar în a treia zi de Crăciun.
La masă se consumă bucate tradiționale precum răciturile, fripturile, carnea de porc – simbol al belșugului –, carne de pasăre sau de iepure, pentru agilitatea oamenilor, iar grâul pregătit în ajun are un caracter sacru și este consumat în continuare în zilele următoare.
„Crăciunul și zilele care urmează sunt momente de comunicare, de calm și bunăvoință între oameni. Vizitele, mesele comune și bucate tradiționale contribuie la solidarizarea comunităților și la transmiterea tradițiilor de la părinți la copii”, a subliniat Andrei Prohin.











