România continuă să se afle în topul negativ al siguranței rutiere din Uniunea Europeană, în ciuda unor progrese recente la nivel european.
Potrivit datelor publicate de Comisia Europeană, aproximativ 19.400 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în 2025, în scădere cu 3% față de anul anterior, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Chiar dacă tendința generală este una pozitivă, cu 580 de vieți salvate la nivel european, diferențele dintre statele membre rămân semnificative.
România se menține printre țările cu cele mai ridicate rate ale mortalității rutiere, cu 68 de decese la un milion de locuitori, mult peste media Uniunii Europene, de 43.
În aceeași zonă critică se află și Bulgaria (71 de decese la un milion de locuitori) și Croația (67), în timp ce țările nordice continuă să fie exemple de bune practici. Suedia și Danemarca au înregistrat cele mai scăzute rate, cu doar 20, respectiv 23 de decese la un milion de locuitori.
De ce rămâne România în topul negativ
Poziția României reflectă probleme structurale persistente în materie de infrastructură, educație rutieră și aplicare a legislației. Drumurile naționale și cele rurale continuă să fie deosebit de periculoase, iar comportamentul în trafic — de la viteza excesivă până la neacordarea de prioritate — contribuie semnificativ la numărul ridicat de accidente grave.
Deși datele arată că România se numără printre statele care ar putea atinge obiectivul UE de reducere cu 50% a deceselor până în 2030, nivelul de plecare este atât de ridicat încât chiar și o scădere consistentă menține țara peste media europeană.
Unde și cum se produc cele mai multe accidente
La nivelul întregii Uniuni, cele mai multe decese au loc pe drumurile rurale, care concentrează peste jumătate dintre accidentele fatale (53%). Zonele urbane reprezintă 38% din total, iar autostrăzile doar 8%, confirmând faptul că infrastructura modernă reduce semnificativ riscul de accidente mortale.
În orașe, victimele sunt în majoritate utilizatori vulnerabili: pietoni, bicicliști sau persoane care folosesc vehicule pe două roți ori mijloace de mobilitate alternativă. Aceștia reprezintă aproximativ 70% din decesele rutiere din mediul urban.
Profilul victimelor: tineri și vârstnici, cei mai expuși
Statisticile arată și o distribuție inegală a victimelor. Bărbații sunt implicați în mod disproporționat în accidentele mortale, reprezentând 77% dintre decese. În același timp, două categorii de vârstă ridică semne de îngrijorare: tinerii între 18 și 24 de ani și persoanele de peste 65 de ani.
La nivel european, șoferii și pasagerii reprezintă 44% din totalul victimelor, urmați de utilizatorii de motociclete și mopede (21%), pietoni (18%) și bicicliști (9%). În ultimii ani, a crescut și numărul accidentelor care implică trotinete electrice și alte dispozitive de mobilitate personală, chiar dacă acestea reprezintă încă o pondere redusă.
Obiectivele UE și ritmul insuficient al progresului
Uniunea Europeană și-a stabilit încă din 2018 obiectivul de a reduce la jumătate numărul deceselor și al rănirilor grave până în 2030, urmărind pe termen lung atingerea „Viziunii Zero” — eliminarea completă a deceselor rutiere până în 2050.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
Deși există progrese, raportul de etapă publicat în 2026 arată că ritmul actual nu este suficient pentru atingerea acestor ținte. În acest context, Comisia Europeană subliniază necesitatea unor măsuri suplimentare, atât la nivel național, cât și european.
Chiar dacă numărul total al deceselor rutiere este în scădere la nivel european, România rămâne una dintre cele mai periculoase țări din UE pentru participanții la trafic. Diferența față de statele occidentale și nordice evidențiază nevoia unor investiții mai consistente în infrastructură, dar și a unor politici mai eficiente de prevenție și educație rutieră.
