Cu toții suntem familiarizați cu ideea că pescărușii fură cartofii prăjiți în această perioadă a anului, dar, în ultima vreme, se pare că și alte păsări dau dovadă de o viclenie la fel de îndrăzneață și au o tendință din ce în ce mai agresivă.
În iunie anul trecut, au fost raportate o serie de atacuri ale corbilor în Nottinghamshire, după ce o femeie a avertizat că o pasăre s-a năpustit asupra ei, lăsând-o cu capul însângerat în timp ce se plimba pe o alee din Stapleford, potrivit stiripesurse.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
„Problema o reprezintă comportamentul uman. Noi am creat aceste condiții și aceste conflicte. Aceasta este consecința tăierii gardurilor vii și a pădurilor, a construirii de noi ansambluri rezidențiale și a schimbării atât de profunde a peisajului rural, încât anumite specii își pierd teritoriul”, afirmă dr. Robert Lambert, istoric al mediului la Universitatea din Nottingham și vicepreședinte al Nottinghamshire Wildlife Trust, scrie Daily Mail.
Oamenii modifică habitatul păsărilor
El spune că acestea „se mută în zone suburbane și urbane”, iar păsările care odată aveau propriul lor spațiu sunt acum vecinii noștri. Așadar, ne luptăm pentru același teritoriu.
Între timp, „subestimăm cât de inteligente și adaptabile s-au dovedit a fi unele specii”, spune el, explicând ce înțelege prin oportunități.
„S-au adaptat la cât de risipitori suntem cu mâncarea, la cât de neglijenți suntem în protejarea resurselor noastre. S-au obișnuit să trăiască alături de noi și învață cum să profite. Orice cafenea bună de pe coasta Marii Britanii are vrăbii care locuiesc în ea. Cea mai importantă decizie pe care trebuie să o ia dimineața este: vor o felie de Bakewell sau un tort Victoria?”, mai spune el.
Desigur, și hrănirea deliberată a rațelor și gâștelor este „o obsesie națională” care datează din epoca victoriană, piața hranei pentru păsări având o valoare de 250 de milioane de lire sterline pe an.
Dr. Lambert subliniază că resturile de mâncare nu sunt bune pentru ele: „Pâinea le constipează. De asemenea, le face mai agresive între ele, deoarece se luptă pentru o resursă.”
Păsările profită de resursele urbane
Atât de mult încât vizitatorii domeniului rural Blenheim Palace din Oxfordshire sunt acum întâmpinați de un semn care le cere să nu hrănească rațele, deoarece acestea „devin foarte exigente și încep să manifeste un comportament antisocial”, în timp ce o persoană a raportat că i-a fost furat un pepene de către un fazan acolo luna trecută.
Pentru multe păsări, viața este mai ușoară în zonele urbane. „Orașele sunt mai calde. Există mai puțini prădători.”
Însă zgomotul traficului și al fabricilor le schimbă comportamentul.
„Păsările cântătoare, precum mierlele, devin tot mai zgomotoase, irascibile și morocănoase, deoarece suferă din cauza poluării luminoase și fonice. Sunt nevoite să cânte mai tare pentru că mediile noastre urbane sunt zgomotoase, iar acest lucru le crește nivelul de stres.”, explică dr. Lambert.
Zgomotul schimbă comportamentul păsărilor
Eforturile de conservare au readus, de asemenea, la suprafață unele conflicte istorice dintre oameni și păsări. Milane roșii, pe care dr. Lambert le descrie ca fiind „o mare pacoste în orașele moderne timpurii”, erau aproape dispărute în anii 1940. Dar programele de reproducere au ajutat populația să crească la peste 10.000 de exemplare „și începem să ne enervăm din nou din cauza lor”, spune el.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
„Oamenilor nu le place imaginea amenințătoare a acestora deasupra grădinilor lor. Există un indice de iritare care este în creștere.”, a mai spus el.
Păsările rănesc rar oamenii, subliniază dr. Lambert, dar sunt mai susceptibile să ne considere o amenințare dacă suntem însoțiți de un câine. „Ele identifică câinii ca fiind prădători. Este înscris în ADN-ul lor faptul că un animal asemănător unui câine este un lup sau o vulpe.”
