Uniunea Europeană ia în considerare măsuri precum raţionalizarea combustibilului şi eliberarea unei cantităţi mai mari de petrol din rezervele strategice, în contextul riscului unui şoc energetic prelungit, rezultat din războiul din Orientul Mijlociu, a avertizat comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, într-un interviu acordat Financial Times, informează EFE, potrivit stiripesurse.ro.
Blocul comunitar evaluează toate opţiunile, a declarat Jorgensen, care a avertizat că preţurile la energie vor fi mai mari pentru o perioadă lungă de timp.
Comisarul european a subliniat că, deşi UE “nu se confruntă deocamdată” cu o criză de aprovizionare, pregăteşte deja planuri de contingenţă pentru potenţialele efecte structurale ale războiului lansat pe 28 februarie de Statele Unite şi Israel împotriva Iranului.
După atacul iniţial, preţul ţiţeiului Brent a ajuns la aproape 120 de dolari, tranzacţionându-se în prezent la aproximativ 107 dolari. Cu toate acestea, volatilitatea pieţei persistă din cauza închiderii de facto a Strâmtorii Ormuz, controlată de Teheran şi prin care trec în mod normal aproximativ 20% din transporturile globale de ţiţei.
“Retorica la care recurgem şi cuvintele pe care le folosim sunt acum mai serioase decât la începutul crizei”, a remarcat Jorgensen, adăugând: “Analiza noastră este, fără îndoială, că aceasta va fi o situaţie prelungită, iar ţările trebuie să se asigure că au ceea ce au nevoie”.
Comisarul european a subliniat că cele mai drastice măsuri sunt luate în considerare în prezent doar ca modalitate de precauţie.
“Ne pregătim pentru cele mai grave scenarii, deşi nu am ajuns încă în punctul în care să fie nevoie să raţionalizăm produse critice, cum ar fi kerosenul sau motorina. Este mai bine să fii pregătit decât să regreţi”, a apreciat el.
Financial Times scrie că, printre sectoarele cele mai îngrijorate de aprovizionarea cu kerosen, se numără companiile aeriene, pe fondul diferenţelor de reglementare dintre UE şi Statele Unite privind specificaţiile combustibilului.
Comisarul european a dat însă asigurări că, deocamdată, Bruxelles-ul nu prevede modificarea reglementărilor actuale, deşi nu a exclus posibilitatea unor modificări dacă situaţia se înrăutăţeşte.
“Analizăm toate posibilităţile şi este clar că, cu cât situaţia devine mai gravă, cu atât va trebui să luăm în considerare mai mult instrumente legislative”, a afirmat el.
Totodată, Jorgensen nu a exclus eliberări suplimentare din rezervele strategice dacă actuala criză se intensifică şi a reiterat faptul că UE nu intenţionează să îşi modifice cadrul de reglementare în acest an pentru a pune capăt importurilor de gaze naturale lichefiate ruseşti, având în vedere că, dacă se va dovedi necesar, blocul comunitar poate recurge la aprovizionarea din SUA şi de la alţi parteneri.
