Denis Puşilin, ales lider al regiunii separatiste Doneţk în cadrul unui scrutin denunţat ca nelegitim de către Kiev şi Occident, a promis miercuri să continue ‘integrarea’ republicii autoproclamate din estul Ucrainei cu Rusia, informează AFP, potrivit Agerpres.
‘Orientarea spre Rusia va continua. Nu este vorba numai despre integrarea culturală şi socială, dar şi despre integrarea economică’, a declarat el în prima sa conferinţă de presă după alegerile de duminică.
Citește și : Salvini asigură că Italia rămâne o ‘ţară primitoare, generoasă şi solidară’
‘Nu vrem să fim o regiune subvenţionată. Donbasul este capabil nu numai să-şi câştige existenţa, ci şi să devanseze numeroase state dezvoltate’, a spus Puşilin, care exercitase până acum funcţia de lider interimar al ‘republicii populare’ Doneţk după asasinarea predecesorului său într-un atentat în luna august.
El a afirmat că estul separatist prorus al ţării ‘a învăţat deja să trăiască fără Ucraina’, adăugând că nu se aşteaptă la o ‘escaladare militară’ a conflictului soldat cu peste 10.000 de morţi în patru ani.
Potrivit autorităţilor separatiste, Puşilin a câştigat detaşat alegerile de duminică cu peste 60% din sufragii. La Lugansk, cealaltă regiune separatistă din estul Ucrainei, unde a avut de asemenea un scrutin duminică la şefia ‘republicii’, liderul interimar Leonid Pasecinik a acumulat 68% din voturi, câştigând fără probleme.
Participarea la vot a fost de aproape 80% în ambele teritorii, potrivit autorităţilor separatiste.
Aceste scrutine organizate local au fost condamnate de Ucraina, UE şi SUA, care nu le-au recunoscut rezultatele.
Citește și : Fox News se alătură procesului judiciar declanşat de CNN împotriva administraţiei Trump
Cele două republici separatiste din estul Ucrainei, Doneţk şi Lugansk, şi-au proclamat în mod unilateral independenţa în 2014 şi spun că vor să se alăture în cele din urmă Federaţiei Ruse.
Kievul şi Occidentul acuză Rusia că îi sprijină militar pe separatişti, ceea ce ea dezminte, în pofida numeroaselor dovezi.
Acordurile de pace semnate în februarie 2015 cu mediere franco-germană la Minsk au permis reducerea considerabilă a confruntărilor, dar numeroase episoade violenţă au loc sporadic pe linia frontului. Aspectul politic al acestor acorduri nu a fost implementat, iar părţile beligerante se acuză reciproc pentru acest eşec.
