Pe 14 iunie, elvețienii sunt chemați să se pronunțe asupra unei inițiative care prevede limitarea populației țării la 10 milioane de locuitori până în anul 2050.
Sub pretextul unei necesități demografice, textul urmărește în principal limitarea imigrației, scrie Les Echos.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Niciun locuitor în plus. Duminică, 14 iunie, elvețienii vor trebui să decidă, prin referendum, dacă acceptă sau nu plafonarea populației la 10 milioane de locuitori până în 2050.
Există legi împotriva imigrației și măsuri pentru limitarea natalității, precum politica copilului unic din China, însă plafonarea numărului total de locuitori pare o măsură fără precedent. Totuși, aceasta este propunerea formulată de Uniunea Democrată de Centru (UDC), principalul partid al țării, cunoscut pentru opoziția sa față de imigrație și apropierea de Uniunea Europeană, prin inițiativa intitulată „Nu unei Elveții cu 10 milioane de locuitori! (Inițiativa pentru sustenabilitate)”.
Dar cum poate fi împiedicată, în mod concret, o țară care are deja 9,1 milioane de locuitori să își mărească populația cu peste 900.000 de persoane în puțin peste două decenii, în condițiile în care aceasta continuă să crească de la an la an? Vinovată este Europa? Mult mai mult decât un simplu text privind demografia țării, inițiativa vizează în principal cele două ținte preferate ale UDC: imigrația și Uniunea Europeană.
Introducerea acestei limite în Constituție ar obliga Elveția să reacționeze imediat ce populația va atinge pragul de 9,5 milioane de locuitori. După depășirea acestui nivel, țara ar trebui să restricționeze fluxurile de intrare. Guvernul și Parlamentul ar fi obligați să adopte măsuri, în primul rând în domeniul dreptului de azil și al reîntregirii familiale.
Textul prevede, de asemenea, negocierea unor clauze de excepție sau de salvgardare care să fie introduse în acordurile internaționale considerate responsabile pentru creșterea demografică.
De la introducerea liberei circulații a persoanelor între Elveția și Uniunea Europeană în 2002, populația țării a crescut cu aproximativ 1,7 milioane de persoane, în principal ca urmare a imigrației.Pentru susținătorii votului „da”, aceasta este problema esențială. Ei consideră că această „imigrație necontrolată provoacă o creștere mult prea rapidă a populației Elveției” și că efectele sale negative se resimt în toate domeniile.Iar dacă, în ciuda acestor măsuri, pragul ar fi depășit înainte de 2050, Elveția ar trebui să denunțe, în termen de doi ani, acordurile relevante, inclusiv pe cel încheiat cu Uniunea Europeană privind libera circulație a persoanelor.
O inițiativă care provoacă îngrijorare
Textul nu întrunește însă consensul. În fruntea opozanților se află chiar guvernul federal, format din șapte membri proveniți din principalele partide ale țării, inclusiv UDC, partidul care a inițiat propunerea.Executivul consideră că această inițiativă ar amenința stabilitatea țării și ar afecta economia, prosperitatea și securitatea internă. De asemenea, cele două camere ale Parlamentului s-au pronunțat în mare majoritate împotriva proiectului.
Nici mediul de afaceri elvețian nu pare convins. Federația Sindicală Elvețiană, Asociația Elvețiană a Angajatorilor (SAV) și organizația patronală Economiesuisse se declară îngrijorate de impactul pe care această măsură l-ar avea asupra forței de muncă, de care economia are deja nevoie urgentă. Reducerea sau restricționarea imigrației ar însemna și accelerarea procesului de îmbătrânire a populației.
Potrivit institutului Demografik, până în 2075, o limitare durabilă a imigrației ar reduce numărul persoanelor active cu aproape 570.000, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 11% față de scenariul de referință. Cele mai afectate sectoare ar putea fi horeca, serviciile informatice și construcțiile, domenii care depind în mare măsură de această forță de muncă străină.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Pentru a fi adoptată, inițiativa trebuie să obțină o dublă majoritate: majoritatea voturilor la nivel național și majoritatea cantoanelor (20 de cantoane și 6 semicantoane). Însă cei 5,6 milioane de alegători elvețieni cu vârsta de peste 18 ani par divizați în această privință.
Potrivit sondajelor, tabăra „nu” a câștigat teren pe parcursul campaniei. Cu toate acestea, rezultatul se anunță strâns. Decizia finală va depinde, așadar, de alegătorii indeciși.
