Aproximativ 70.000 de sirieni şi irakieni au depus cerere pentru a se alătura familiilor lor în Germania, a informat Ministerul de Externe de la Berlin, la solicitarea agenţiei dpa.
Problema migraţiei a constituit un punct major de divergenţe în negocierile vizând formarea viitoarei coaliţii de guvernare în urma alegerilor federale din septembrie, la care Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a cancelarului Angela Merkel a pierdut o parte din electorat în favoarea Alternativei pentru Germania (AfD, populist şi antiimigraţie).
Conform statisticii Ministerului de Externe, Germania a acordat vize unui număr de 102.000 de sirieni şi irakieni care au dorit să se alăture familiilor lor de la începutul lui 2015 până la mijlocul anului în curs.
Autorităţile se aşteaptă ca această cifră să crească cu 100.000-200.000 până în 2018.
Solicitanţii de azil care primesc statut de refugiat în Germania au dreptul de a-şi aduce cu ei soţul/soţia şi copiii minori. De asemenea, minorii pot solicita ca părinţii să li se alăture în Germania.
Decizia din 2015 a cancelarului Angela Merkel ca Germania să-şi deschidă porţile pentru sute de mii de refugiaţi a nemulţumit Uniunea Creştin-Socială (CSU) – aliatul bavarez al CDU -, care a cerut la negocieri limitarea numărului de refugiaţi la 200.000 anual, propunere respinsă însă de potenţialii parteneri de coaliţie ai conservatorilor, Verzii şi liberalii.
