Miniştrii apărării din statele membre ale NATO vor dezbate în această săptămână continuarea angajamentului Alianţei Nord-Atlantice în Kosovo, după decizia Pristinei de a-şi crea propria armată, a anunţat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, transmite agenţia France Presse, scrie Agerpres.
Decizia autorităţilor din Kosovo, de la finalul anului trecut, de a transforma Forţa de securitate din Kosovo (KSF) – o forţă de urgenţă, înarmată uşor – într-o armată permanentă a primit sprijinul SUA, dar a alarmat numeroase ţări europene.
Citește și : Noul şef al Pentagonului a efectuat o vizită în Irak
Mai multe state din NATO au calificat decizia drept ”inoportună” şi i-au cerut Alianţei să-şi reevalueze angajamentul în Kosovo. ”Este prea devreme pentru a spune ce ajustări vor fi realizate”, a indicat Stoltenberg.
Misiunea de menţinere a păcii în Kosovo (KFOR), o forţă internaţională condusă de NATO şi desfăşurată după conflictul din 1998-1999, nu va fi afectată şi va continua, a afirmat el.
”Ceea ce vom evalua sunt activităţile pe care le desfăşurăm în afara misiunii KFOR, adică diferitele aspecte ale consolidării capacităţilor”, a explicat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.
Kosovo, populată majoritar de etnici albanezi, şi-a declarat independenţa faţă de Belgrad în februarie 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a bombardat forţele sârbe pentru a opri uciderea şi expulzarea etnicilor albanezi din regiune în timpul războiului din 1998-1999.
Citește și : Stoltenberg: NATO pregăteşte măsuri defensive în contextul anulării Tratatului INF
Independenţa Kosovo este recunoscută de 116 ţări, inclusiv de 23 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Spania, România, Grecia, Slovacia şi Ciprul nu recunosc declaraţia unilaterală de independenţă a provinciei Kosovo.
