Comisia Europeană a luat, joi, măsuri suplimentare împotriva a 26 de state membre, inclusiv România, pentru a asigura punerea în aplicare integrală a normelor UE privind recunoaşterea calificărilor profesionale, informează un comunicat de presă, preluat de agerpres.
Potrivit Executivului comunitar, au fost trimise avize motivate unui număr de 24 state membre (Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Marea Britanie) şi scrisori complementare de punere în întârziere către alte două state membre (Estonia şi Letonia) cu privire la neconformitatea legislaţiei şi practicii lor juridice naţionale cu normele UE privind recunoaşterea calificărilor profesionale (Directiva 2005/36/CE astfel cum a fost modificată prin Directiva 2013/55/UE).
Vezi și: Un avion de vânătoare rus a interceptat o aeronavă-spion americană – VIDEO
Profesioniştii din cadrul pieţei unice a UE pot să se deplaseze dincolo de frontiere şi să-şi exercite profesia sau să presteze servicii în alte state membre. UE a instituit norme care să le permită profesioniştilor, cum ar fi doctorii sau arhitecţii, să beneficieze de recunoaşterea calificărilor lor profesionale într-un alt stat membru. Directiva privind calificările profesionale (Directiva 2013/55/UE) a fost modernizată în 2013 şi a trebuit sa fie transpusă în legislaţia naţionala până la 18 ianuarie 2016.
Avizele motivate şi scrisorile complementare de punere în întârziere se referă la aspecte cruciale pentru funcţionarea Directivei privind calificările profesionale, în special: Cardul profesional european, fiind vizate Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franţa, Ungaria, Italia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Suedia; Mecanismul de alertă, vizate fiind Austria, Belgia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Letonia, Malta, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Suedia; Proporţionalitatea cerinţelor lingvistice, fiind vizate Belgia, Bulgaria, Croaţia, Germania, Polonia, România şi Slovacia; Transparenţa şi proporţionalitatea obstacolelor de reglementare: Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Marea Britanie.
Vezi și: Președintele Braziliei critică carnavalul și difuzează imagini obscene – VIDEO
Toate statele membre vizate au acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În absenţa unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide sa adreseze un aviz motivat Estoniei şi Letoniei şi să sesizeze Curtea de Justiţie a UE cu privire la celelalte 24 de state membre.
