Vineri s-a deschis la Viena primul proces dintr-o lungă serie de acţiuni în justiţie intentate de familii îndoliate de focarul masiv de COVID-19 din staţiunea de schi Ischgl din Alpii austrieci, şi care acuză autorităţile de neglijenţe prin care au provocat mii de infectări cu noul coronavirus în martie 2020, la începutul pandemiei, transmit AFP şi Reuters, potrivit agerpres.
Mai mult de 6.000 de persoane din 45 de ţări afirmă că ele sau apropiaţi ai lor s-au infectat în staţiunea Ischgl, autointitulată ‘Ibiza Alpilor’, sau în împrejurimile acesteia, din cauza neglijenţei şi a gestionării haotice a situaţiei de către autorităţile austriece în martie 2020.
Citește și : Narendra Modi împlineşte 71 de ani, iar autorităţile vor să vaccineze zeci de milioane de indieni de ziua lui
Focarul din Ischgl a fost cel mai mare din Austria şi a contribuit la propagarea coronavirusului în Europa, mai ales în Germania şi în ţările nordice.
Primul caz din Ischgl a fost depistat pe 7 martie, la câteva zile după ce Islanda anunţase sosirea unor turişti infectaţi acolo şi la 11 zile după ce Austria confirmase primele cazuri de contaminare. Agenţia austriacă de sănătate publică a estimat ulterior că virusul a ajuns la Ischgl mult mai devreme, încă din 5 februarie.
În octombrie 2020, o comisie de experţi mandatată de autorităţile din Tirol să facă lumină asupra felului în care s-a propagat în martie noul coronavirus în regiune a criticat guvernul austriac, arătând de asemenea spre deficienţe ale autorităţilor locale.
Potrivit raportului comisiei, amânarea închiderii pistelor de schi în staţiunea Ischgl în pofida înmulţirii infectărilor a fost o greşeală din punct de vedere epidemiologic. Schiorii au continuat să se înghesuie în telecabine, iar petrecerile au continuat seara în baruri. Comisia a descris ca ‘eronate’ şi ‘greşite’ două comunicate de presă emise de autorităţile din Tirol, care apreciaseră ca ‘improbabil’ un risc de contaminare în staţiuni, în pofida alertei lansate de Islanda după revenirea în ţară a unor turişti infectaţi.
Audierea de vineri a început la ora locală 10.00 (08.00 GMT), inaugurând un maraton judiciar într-un dosar tentacular, în care există deja 15 acţiuni în instanţă.
Primul proces a fost intentat de austriaca Sieglinde Schopf, care nu a fost prezentă la şedinţă, şi de fiul său. În urmă cu un an şi jumătate, soţul femeii, în vârstă de 72 de ani, infectat cu coronavirus în staţiunea Ischgl, murea de COVID-19 într-un spital de lângă Viena.
Avocatul familiei, Alexander Klauser, spune că lista neregulilor autorităţilor este lungă: ‘Pe 8 martie, era stabilit în mod clar că personalul turistic din Ischgl contactase virusul, dar şi de data aceasta reacţia a fost prea slabă, prea lentă, mult întârziată’.
Câteva zile mai târziu, cancelarul austriac Sebastian Kurz a decretat o carantină locală şi le-a cerut miilor de turişti să plece în câteva ore, ceea ce a grăbit catastrofa. Anunţul cancelarului a fost făcut în mod ‘inoportun şi fără pregătire’ şi ‘a provocat reacţiile de panică despre care ştim ale turiştilor, cu haosul în transporturi care a urmat’ a declarat în octombrie preşedintele comisiei de experţi, Ronald Rohrer.
Reclamanta Sieglinde Schopf este convinsă că soţul său a fost expus la virus tocmai în timpul acestei evacuări. Ea şi fiul ei cer statului despăgubiri de 100.000 de euro.
‘Ceea ce vor părţile civile este ca Republica Austria să-şi recunoască responsabilitatea. Nu am avut până acum niciun semnal în acest sens’, a explicat avocatul Klauser, potrivit căruia acest refuz ‘prelungeşte’ suferinţa familiilor.
Dintre miile de persoane afectate, în jur de 5% au suferit de COVID lung, manifestat prin dureri de cap, tulburări de somn şi dificultăţi de respiraţie. În total, 32 de oameni au murit, potrivit asociaţiei de consumatori VSV, care strânge la un loc plângerile.
În ce priveşte autorităţile, acestea şi-au exprimat compasiunea faţă de victime, dar neagă orice abatere, considerând că au acţionat în baza cunoştinţelor de care dispuneau în acel moment.
Contactat de AFP în preziua deschiderii procesului, parchetul a refuzat ‘orice comentariu cu privire la o procedură în curs’.
Citește și : Italienii sunt de acord cu certificatul sanitar obligatoriu
În acest scandal, cinci persoane, printre care primarul din Ischgl, Werner Kurz, fac obiectul unei anchete pentru ‘provocare intenţionată sau prin neglijenţă a unei boli transmisibile care a adus atingere integrităţii fizice sau psihice a altuia’.
Parchetul din Innsbruck, capitala landului Tirol, a trimis dosarul la Ministerul Justiţiei, însă nu se ştie dacă se va ajunge la urmăriri penale.
