Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), la putere în Spania, şi opoziţia de dreapta au ajuns joi la un acord asupra reînnoirii conducerii Radioteleviziunii publice, acord care lasă se se întrevadă încheierea altora asupra unor instituţii-cheie, printre care şi organismul însărcinat cu numirea judecătorilor, informează AFP, potrivit agerpres.
După trei ani de blocaj, un acord a fost încheiat în Camera Deputaţilor între PSOE, al premierului Pedro Sanchez, şi Partidul Popular (PP), principalul partid al opoziţiei de dreapta, cu sprijinul altor două formaţiuni.
Citește și : Prețul vaccinului Sputnik V a scăzut la jumătate
Acest acord, care a fost adoptat cu 249 de voturi (dintr-un total de 350 de deputaţi), validează numirea noului consiliu de administraţie al RTVE, al cărui nou preşedinte va fi Jose Manuel Perez Tornero. Camera Deputaţilor numeşte şase membri ai consiliului administrativ al grupului audiovizual, iar Senatul – patru membri.
“Camera Deputaţilor a ales în şedinţă plenară şase din cei zece membri ai consiliului de administraţie al RTVE”, a anunţat camera inferioară a parlamentului într-un comunicat.
În faţa unui blocaj politic ce împiedica de trei ani numirea unei noi conduceri, guvernul lui Sanchez a desemnat în 2018 o administraţie provizorie pentru Radioteleviziunea publică.
Din cauza modului de desemnare a şefilor săi, RTVE este frecvent acuzată de lipsă de independenţă în raport cu puterea politică în funcţie.
Acordul asupra RTVE între socialişti şi conservatori constituie preludiul altor acorduri asupra unor instituţii-cheie ale statului, printre care Consiliul General al Puterii Judiciare (CGPJ), organism independent însărcinat cu numirea judecătorilor. Doisprezece dintre cei 20 de membri ai săi sunt numiţi de cele două camere ale parlamentului.
Citește și : Doi oameni au murit de ANTRAX în Burkina Faso
Pentru a ridica blocajul asupra reînnoirii CGPJ, îngheţată de doi ani, guvernul spaniol a încercat în toamna anului trecut o acţiune de forţă, propunând ca cei 12 membri ai CGPJ să fie aleşi de membrii parlamentului cu majoritate absolută şi nu cu majoritate calificată de trei cincimi. Aceasta i-ar fi putut permite coaliţiei de stânga aflate la putere să aleagă judecători apropiaţi ideologic, în timp ce sistemul în vigoare constrânge majoritatea şi opoziţia la un compromis.
Acest proiect de reformă a provocat furia opoziţiei, ostilitatea unei părţi a magistraturii, dar şi îngrijorarea Comisiei Europene, care şi-a exprimat public rezervele. În cele din urmă, guvernul a suspendat această reformă pentru a relua negocierile cu PP, ceea ce a fost salutat de Bruxelles.
