Acordul privind viitoarea denumire pentru republica ex-iugoslavă Macedonia – ”Republica Macedonia de Nord” – îi diviza miercuri pe greci, unii dintre ei salutând încheierea disputei ce durează de aproape 27 de ani între Atena şi Skopje, alţii denunţând ceea ce ei numesc ”o capitulare”, relatează AFP, conform agerpres.
La capătul unui maraton diplomatic început anul trecut şi care s-a încheiat luni şi marţi, în cadrul a două convorbiri telefonice, premierii Alexis Tsipras (grec) şi Zoran Zaev (macedonean) au anunţat acordul în centrul căruia se află noua denumire: ”Republica Macedonia de Nord”.
Citeşte şi: Responsabilii pentru doborârea zborului MH17 vor fi judecaţi în Olanda
”Acest acord reciproc avantajos creează un mediu sigur la frontiera noastră de nord. Grecia are nevoie de el din cauza tensiunilor cu Turcia”, a declarat Vassiliki Georgiadou, politolog de la Universitatea Panteion din Atena, în cotidianul Ta Nea.
Tsipras consideră acest acord ”o mare victorie diplomatică şi o mare oportunitate istorică pentru a dezvolta ”prietenia, cooperarea şi codezvoltarea” în regiune. Omologul său macedonean şi-a exprimat şi el satisfacţia referitoare la ”o soluţie istorică”. Dar cei doi premieri au fost supuşi de asemenea la o ploaie de critici pentru acest compromis.
”Un acord rău”, a denunţat şeful opoziţiei elene, conservatorul Kyriakos Mitsotakis. ”Acceptarea limbii şi a naţionalităţii macedonene constituie o capitulare naţională inacceptabilă”, în opinia sa.
Potrivit detractorilor săi, Tsipras, care nu dispune decât de o slabă majoritate în parlament, nu are legitimitatea de a determina o aplicare a acordului. Partenerul său din cadrul coaliţiei, liderul naţionalist Panos Kammenos, refuză să-l susţină.
”Aceasta nu este o soluţie, este o înfrângere naţională”, a estimat la rândul său Apostolos Tzitzikostas, unul din cei trei guvernatori ai provinciei elene Macedonia.
De la declararea independenţei de către republica ex-iugoslavă Macedonia în 1991, Grecia nu tolerează ca statul vecin să-şi ia denumirea de la cea a provinciei sale septentrionale şi îşi arogă splendoarea şi faptele măreţe ale celor doi mari regi ai Macedoniei antice: Filip al II-lea şi fiul său Alexandru cel Mare.
Citeşte şi: Războiul din Yemen intră într-o nouă etapă. Saudiţii iau cu asalt portul Hodeidah
Cu acest acord, Skopje speră să stabilească la sfârşitul lunii iunie o dată pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană şi aşteaptă, printre altele, la jumătatea iulie o invitaţie de aderare la NATO. Până acum, Grecia a blocat aderarea Macedoniei la cele două organizaţii.
Acordul nu este încă definitiv. El trebuie să fie ratificat de parlamentul de la Sokje, apoi supus unui referendum în toamnă, apoi ratificat de parlamentul de la Atena. ”Trei obstacole”, rezumă ziarul grec Ethnos. Pentru cotidianul Kathimerini, este ”un acord cu goluri şi întrebări”.
”Seamănă cu un acord preliminar. Sunt numeroase etape de aplicat. Prin urmare, ar trebui să fim reţinuţi în aşteptări”, a declarat Constantinos Filis, directorul ştiinţific al Institutului de relaţii internaţionale din Atena, la postul SKAI TV.
