Viitorul politic al României rămâne vag luni, în urma alegerilor legislative, care au condus la un Parlament fragmentat şi în care extrema dreaptă a înregistrat o ascensiune, cu o săptămână înaintea celui de-l doilea tur al alegerilor prezidenţiale, suspendate în continuare de o hotărâre a justiţiei, relatează AFP.
”Cina va forma Guvernul?”, se întreabă pe prima pagină tablodul Click. ”România divizată”, titrează alt cotidian, Adevărul.
Citește și: Rezervele de aur ale Rusiei au ajuns la cel mai ridicat nivel din istoria sa. Cât valorează
Partidul Social Democrat (PSD), moştenitorul Partidului Comunist Român (PCR), s-a clasat pe primul loc în alegeri, cu doar 22% din voturi, potrivit unor rezultate aproape complete.
Imediat după el, AUR obţine 18%. El este primul dintre cele trei partide din blocul naţionalist, care au obţinut în total aproape 32% din voturi, adică de trei ori mai mult decât scorul înregistrat de AUR în 2020, la acea vreme singur în cursă.
Niciodată de la căderea comunismului în 1989 România nu a cunoscut o astfel de ascensiune, alimentată de furia unei mari părţi a celor 19 milioane de locuitori împotriva dificultăţilor economice, războiul de dincolo de frontieră şi unei clase politice tradiţionale pe care o consideră trufaşă şi deconectată.
Viitoarea Adunare ”va fi extrem de fragmentată şi fără un partid dominant”, rezumă la AFP Marius Ghincea, un politolog de la ETH în Zurich.
ROLUL-CHEIE AL PREŞEDINTELUI
”Nici PSD nu va putea guverna fără alte două partide”, ceea ce sugerează ”multă instabilitate pe termn scurt şi mediu”.
Alături de AUR, SOS România, consud de furtunoasa candidată în favoarea Kremlinului Diana Şoşoacă, şi noul Partid al Oamenilor Tineri (POT) – care-şi fac ambele intrarea în Parlament -, extrema dreaptă ”este cel mai important bloc”, subliniază Sergiu Mişcoiu, un profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babes-Bolyai de la Cluj-Napoca (nord-vest).
Partidele sunt unite în jurul opoziţiei lor faţă de susţinerea Ucrainei şi nu a ”păcii” şi a promisiunii apărării ”valorilor creştine”. Însă sunt ”divizate intern”, aminteşte Ghincea şi nu au sufieintă greutate să guverneze fără alt aliat.
Mai mulţi lideri politici au făcut apeluri în favoarea unui ”Guvern de unitate naţională”, hotărât proeuropean.
Însă totul va depinde de ”cine va fi noul şef de stat, pentru care în mână nominalizarea premierului”, relevă Mişcoiu, care evocă acest rol-cheie al şefului statului.
Preşedintele Republicii române deţine o funcţie în mod esenţial protocolară, însă exercită o influenţă morală importantă şi o influenţă în politica externă.
”SEMN DIVIN”
Toţi ochii sunt larg deschişi înaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale prevăzut duminică.
Ieşit brusc din umbră, candidatul extremei drepte Călin Georgescu creează îngrijorări în Europa Occidentală în privinţa viitorului acestei ţări considerată strategică, vecina Ucrainei şi membră a Uniunii Europene (UE) şi NATO.
El urmează să o înfrunte pe Elena Lasconi, candidata USR (centru), partid care s-a clasat al patrulea în alegerile legislative, cu 12,4% dintre voturile exprimate duminică.
”Multe depind acum” de PSD, ”care nu şi-a exprimat în mod deschis susţinerea” faţă de această candidată, apreciază Sergiu Mişcoiu.
Succesul lui Georgescu, un ”antivax” în vârstă de 62 de ani şi un admirator al lui Vladimir Putin, a declanşat manifestaţii în rândul românilor tineri.
”În atmosfera actuală, nu cred că ne vom permite să nu votăm, mai ales având în vedere valul extremist care ne-a luat”, declară Ilinca Chifane, în vârstă de 22 de ani, care nu este ”surprinsă” de rezultate, din cauza ascensiunii naţionalismelor în Europa.
Însă totul se poate răsturna din nou, printr-o hotărâre a Curţii Constituţionale. ea examinea ză luni o cerere de anulare a primului tur al alegerilor prezidenţiale, ceea ce ar conduce la o amânare la 15 decembrie şi un tur doi la 29 decembrie.
Citește și: Denumirea „Bluetooth” își are originile într-un personaj istoric de acum 1.000 de ani
Judecătorii au început săptămâna trecută prin a cere o nouă numărare a voturilor, în contextul în care integritatea întregului scrutin este pusă în discuţie.
Autorităţile române au acuzat influenţa rusă şi rolul platformei TikTok, pe care o acuză de faptul că l-a favorizat pe Georgescu, a cărui campanie a devenit virală pe această reţea de socializare.
Reţeaua de socializare, care aparţine grului chinez ByteDance, a dezminţit ”în nmod categoric” aceste acuzaţii.
Unii alegători speră, cu toate acestea, la o întoarcere la calm, ca Doina Matei, în vârstă de 71 de ani.
Această pensionară vede în aceste alegeri ”un semn divin care ne îndeamnă să nu ne mai certăm, să devenim mai uniţi, mai raţionali şi mai bine intenţionaţi”.
