În total 69 de candidaţi vor lua parte pe 15 septembrie la alegerile prezidenţiale anticipate în Tunisia, conform datelor publicate vineri cu câteva ore înaintea închiderii înscrierilor în această cursă, informează AFP, scrie agerpres.
Vineri dimineaţă şi-au depus candidaturile preşedintele interimar al parlamentului, Abdelfattah Mourou, şi premierul Youssef Chahed, acesta din urmă afirmând în faţa presei că nu intenţionează să demisioneze. Mourou a venit la depunerea dosarului de candidatură însoţit de liderul formaţiunii de inspiraţie islamistă Ennahdha, Rached Ghannouchi, şi de alţi reponsabili ai acestui partid.
Citește și : Tineri europeni activişti pentru mediu au stabilit revendicări comune pentru limitarea încălzirii globale
În vârstă de 71 de ani, Mourou i-a luat temporar locul preşedintelui parlamentului, Mohamed Ennaceur, devenit preşedinte interimar al ţării după decesul din 25 iulie al lui Beji Caid Essebsi.
Printre alţi concurenţi se numără şi ministrul apărării Abdelkrim Zbidi, care înainte de a-şi depune candidatura a demisionat din guvern. El este considerat un posibil urmaş politic al lui Essebsi, pe care l-a vizitat de mai multe ori înaintea decesului.
Un pretendent redutabil la preşedinţie ar putea fi şi controversatul om de afaceri şi magnat media Nabil Karoui, inculpat recent pentru spălare de bani.
Lucru inedit într-o ţară arabă, şi-a depus candidatura şi un politician care se declară homosexual şi apărător al drepturilor comunităţii LGBT, avocatul Mounir Baatour, deşi el este contestat de această comunitate.
Pe 31 august va fi publicată lista definitivă a candidaţilor. Campania electorală se va desfăşura între 2 şi 13 septembrie, iar pe 15 septembrie va fi scrutinul descris de cotidianul Le Temps drept un ”ghiveci politic şi cataclism electoral”.
Citește și : Papa Francisc denunță ‘suveranismul și populismul’ din lume
Deşi Tunisia părea a fi singurul exemplu de succes al ”Primăverii arabe”, cele nouă guverne care s-au succedat după înlăturarea de la putere a lui Zine el Abidine Ben Ali în 2011 nu au reuşit să rezolve numeroasele problemele economice, sociale şi de securitate. În urma atacurilor teroriste din 2015, soldate cu moartea a zeci de turişti europeni, a fost instituită starea de urgenţă, reînnoită pe 2 august de preşedintele interimar, după ce în iunie au avut loc alte două atentate sinucigaşe cu bombă.
