Sâmbătă la ora 7.00 (aceeaşi ca şi ora României) s-au deschis urnele pentru alegerile parlamentare din Letonia; se va vota până la ora 20.00, iar primele rezultate vor fi afişate imediat după aceea. Rezultatele finale vor fi cunoscute duminică, informează Reuters, potrivit Agerpres.
Pentru cele 100 de locuri în parlament (Seim) concurează 16 formaţiuni politice. Pragul de reprezentare este 5%. La precedentele alegeri, în 2014, au votat 912.553 din cei circa 1,9 milioane de cetăţeni, potrivit datelor autorităţii electorale centrale.
Citește și : Venezuela înfiinţează o poliţie specială pentru migraţie
Letonia, ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO, are o frontieră de 270 de kilometri cu Rusia; Reuters apreciază că alegerile vor arăta dacă Occidentul poate conta şi pe viitor pe un aliat în linia întâi, în relaţiile tot mai încordate cu Moscova.
La precedentele alegeri, cele mai multe voturi le-a obţinut partidul Armonia, susţinut de etnicii ruşi. Toate celelalte partide au refuzat însă să se coalizeze cu formaţiunea cu orientare pro-Rusia şi au împiedicat-o astfel să ajungă la putere. Acum partidul populist KPV LV, condus de Artuss Kaimins şi aflat în creştere în opţiunile electoratului, nu s-a pronunţat clar în privinţa respectivă. O alianţă între KPV şi Armonia ar reprezenta, după părerea premierului în exerciţiu Maris Kucinskis, “o schimbare destul de radicală a poziţiei Letoniei faţă de Uniunea Europeană şi faţă de chestiunile de securitate” – “ceea ce, cred, este foarte periculos”, a adăugat el.
Guvernul conservator de coaliţie condus de Kucinskis nu pare să aibă şanse să obţină din nou majoritatea, arată cele mai recente sondaje de opinie.
Citește și : Mike Pompeo îşi exprimă speranţa cu privire la un al doilea summit Trump-Kim
Conform sondajelor, Armonia va rămâne cel mai mare partid, urmat de Uniunea Verzilor şi de KPV. În prezent, formaţiunea pro-rusă are 24 de locuri în parlament.
Armonia s-a repoziţionat recent ca partid social-democrat după model occidental şi şi-a afirmat angajamentul faţă de UE şi NATO, dar şi-a încheiat acordul oficial de cooperare cu partidul Rusia Unită al preşedintelui Vladimir Putin abia anul trecut, ceea ce justifică, potrivit Reuters, un anumit scepticism faţă de sinceritatea noii orientări.
