Cei 3,5 milioane de bosniaci cu drept de vot sunt chemaţi duminică la urne, în cadrul alegerilor generale, un scrutin la fel de complex ca şi instituţiile administrative create de-a lungul liniilor identitare după războiul intercomunitar din anii 1992-1995, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Scrutinul s-a deschis la ora locală 07.00 (05.00 GMT) şi se va închide la ora 19.00 (17.00 GMT). Primele rezultate sunt aşteptate în cursul nopţii.
Citește și : Cisiordania : Doi dintre israelienii răniţi într-un atac armat au murit
După mai bine două decenii de la conflictul soldat cu 100.000 de morţi, principalii candidaţi au mizat pe coarda naţionalistă, mai ales sârbul Milorad Dodik şi croatul Dragan Covic, dar şi pretendenţii bosniaci.
În timp ce Milorad Dodik afirmă că Bosnia ‘nu este un stat’ şi în trecut a evocat organizarea unui referendum pentru independenţa Republicii Srpska, Dragan Covic doreşte o entitate distinctă pentru croaţi, care formează 15% din populaţie.
Alegătorii din cele două entităţi ale Bosniei-Herţegovina – Republica Srpska şi Federaţia croato-musulmană – urmează să desemneze împreună componenţa celor două camere ale parlamentului central, cu deputaţi sârbi, croaţi şi bosniaci, precum şi pe cei trei membri ai preşedinţiei colegiale – un bosniac (musulman), un croat (catolic) şi un sârb (creştin ortodox).
Separat, în Republica Srpska vor fi desemnaţi deputaţii parlamentului monocameral de la Banja Luka, preşedintele Republicii şi doi vicepreşedinţi care să-i reprezinte pe bosniacii şi croaţii din această entitate.
Citește și : Cutremur în Haiti: Cel puțin 11 morți și peste 100 de răniți
În Federaţia croato-musulmană vor fi aleşi membrii parlamentului bicameral şi cei ai adunărilor celor zece cantoane.
Republica Srpska şi Federaţia croato-musulmană dispun de o autonomie puternică şi sunt unite printr-un stat central slab, reprezentat în primul rând de preşedinţa tripartită.
Această structură, moştenire a Acordurilor de la Dayton, care au pus capăt conflictului intercomunitar, conduce însă la paralizie, aşa cum a demonstrat-o recent incapacitatea de gestiona problema migranţilor.
Potrivit analistului politic Zoran Kresic, ‘majoritatea tinerilor îşi văd viitorul în afara Bosniei’, sătui ‘de acelaşi istorii, de mesajele războinice şi de imposibilitatea de a trăi împreună’.
În ţară, venitul mediu este de 430 de euro, iar şomajul afectează între 20% şi o treime dintre locuitori.
Într-un raport recent, ONG-ul Transparency International denunţa corupţia la ‘toate nivelurile de guvernare’ şi detalia fraudele de la alegerilor locale din 2016.
