Republica Irlanda organizează sâmbătă alegeri legislative anticipate, un scrutin riscant pentru premierul în funcţie, Leo Varadkar, confruntat cu un electorat mai preocupat de problemele sociale interne decât de Brexit, din care şeful guvernului şi-a făcut principala temă de campanie, notează vineri AFP, potrivit agerpres.
Ieşirea din Uniunea Europeană a vecinului său britanic săptămâna trecută are potenţiale consecinţe importante pentru Irlanda – singura ţară din UE cu frontieră terestră cu Regatul Unit -, şi cei 4,9 milioane de locuitori ai săi.
Citește și : Joe Walsh renunţă la candidatura împotriva lui Trump în cursa pentru Casa Albă
Premierul în funcţie Leo Varadkar mizează pe rolul său în găsirea unei soluţii care să evite revenirea la o frontieră fizică cu provincia britanică Irlanda de Nord.
Această problemă, una dintre cele mai spinoase pentru un acord de divorţ între Londra şi UE, a readus în memorie cele trei decenii de ‘tulburări’ în Irlanda de Nord între republicani (catolici) şi unionişti (protestanţi), soldate cu 3.500 de morţi.
Partidul lui Varadkar, Fine Gael, conduce o coaliţie de guvernare cu cealaltă mare formaţiune politică irlandeză, Fianna Fail. Cele două partide de centru-dreapta conduc alternativ ţara de un secol.
Leo Varadkar, în vârstă de 41 de ani, metis, homosexual, simbol al unei Irlande catolice care se modernizează, se află la putere de aproape trei ani, dar partidul său guvernează ţara de nouă ani.
Într-un sondaj Ipsos MRBI publicat marţi de Irish Times, partidul premierului se afla pe locul al treilea, cu 20% din intenţiile de vot, faţă de 23% pentru Fianna Fail.
Dacă tendinţele din sondaje se vor confirma la urne, scrutinul va aduce o inversare a raportului de forţe între cele mai mari două partide aliate. Liderul Fianna Fail, Micheal Martin, fost ministru de externe, ar fi cel mai bine plasat pentru a prelua şefia guvernului.
Sondajul a scos însă la iveală şi o tendinţă neaşteptată. Pentru prima dată de la începutul campaniei, în frunte se află, cu 25%, partidul de stânga Sinn Fein, care militează pentru reunificarea Irlandei. Şansele ca acesta să acceadă la putere sunt totuşi reduse, atât timp cât fosta aripă politică a Armatei Republicane Irlandeze (IRA) nu prezintă decât 42 de candidaţi pentru cele 160 de locuri ale Dail Eireann, camera inferioară a parlamentului irlandez.
În plus, atât Fianna Fail, cât şi Fine Gael exclud orice alianţă cu Sinn Fein, partid condus de doi ani de Mary Lou McDonald. Aceasta doreşte un referendum cu privire la unitatea Irlandei, în următorii 5 ani, iar propunerile sale în problema locuinţelor, una din temele majore de campanie, găsesc un ecou aparte în rândul electoratului tânăr şi urban.
În faţa riscului de destrămare a coaliţiei, Leo Varadkar a ales la mijlocul lunii ianuarie să declanşeze alegeri anticipate, după ce riscul unui Brexit fără acord a fost îndepărtat.
Scrutinul de sâmbătă va permite ca Irlanda să aibă un nou guvern în funcţie pentru viitorul Consiliu European din martie, cu un ‘mandat puternic’ la viitoarele negocieri între Londra şi Bruxelles, a subliniat Varadkar anunţând organizarea scrutinului.
Citește și : Noul coronavirus ar putea fi răspândit de la lilieci la oameni prin intermediul pangolinilor
Preocupările alegătorilor se concentrează însă pe probleme cum sunt locuinţele, unde deficitul a dus la o creştere a preţurilor, şi sănătatea.
Secţiile de vot se vor deschide sâmbătă la ora 07.00 (locală şi GMT) şi se vor închide la 22.00, când este aşteptat şi un sondaj la ieşirea de la urne.
După anunţarea oficială a rezultatelor, vor începe negocierile pentru formarea unui guvern de coaliţie, cel mai probabil. După precedentele alegeri, în 2016, au fost necesare 70 de zile pentru ca principalele două partide să se pună de acord asupra formării executivului.
