Armenii sunt chemaţi duminică la urne în cadrul unor alegeri parlamentare anticipate pe care premierul Nikol Pashinyan a fost nevoit să le convoace după o amplă mişcare de protest în stradă, în februarie, însoţită de apeluri la demisia sa lansate de şeful Statului Major şi de mai mulţi generali, pe care le-a denunţat ca fiind o adevărată lovitură de stat militară, relatează agerpres.
Cauza crizei politice din această mică republică ex-sovietică din Caucaz, cu o populaţie de trei milioane de locuitori, este înfrângerea militară traumatizantă suferită în noiembrie anul trecut în faţa Azerbaidjanului. Subechipată, armata armeană nu a putut face faţă azerilor susţinuţi de Turcia, dronelor ucigaşe şi mercenarilor sirieni, care doreau să recucerească autoproclamata republică Nagorno-Karabah, o enclavă azeră populată în întregime de armeni, dar pe care Baku o consideră ca aparţinându-i din 1920, aminteşte lesechos.fr.
Citește și: Biden a prins curaj după întâlnirea cu Putin și vrea acum să se vadă și cu președintele chinez
Campania electorală s-a desfăşurat într-un context de polarizare extremă a societăţii şi a clasei politice, principalii candidaţi fluturând ciocane sau bâte pentru a ilustra ce intenţionau să le facă adversarilor după victorie. Purtat de valul de critici la adresa deciziilor tactice din timpul conflictului, precum şi a lipsei de pregătire a armatei armene, blocul de opoziţie al fostului preşedinte Robert Kocharian (1997-2008) se află la egalitate cu Partidul Contractul Civil al lui Nikol Pashinyan, potrivit sondajelor. Ambele formaţiuni sunt creditate cu 24% din voturi. Urmează blocul fostului premier Serghei Sarkissian, răsturnat în 2018, cu 7,4%.
În pofida înfrângerii militare, premierul îşi păstrează o oarecare popularitate pentru că a reformat ţara şi a ţinut piept oligarhilor bogaţi şi elitelor corupte de când a venit la putere după o revoltă paşnică în 2018. Bilanţul său economic nu era rău înainte de pandemie, dar conflictul cu Azerbaidjanul l-a afectat grav.
“Riscul unor ciocniri de stradă este destul de ridicat după un scrutin precedat de o campanie atât de agresivă”, regretă analistul politic Viguen Hakobian, citat de AFP. Mai ales că Armenia este obişnuită cu revoltele post-electorale. Înainte de revolta din 2018, Nikol Pashinyan, un fost jurnalist, a fost închis timp de aproape doi ani pentru rolul său în protestele reprimate sângeros în 2008.
