Primul tur al alegerilor prezidențiale din România ar urma să aibă loc în 23 martie, conform acordului de principiu la care au ajuns sâmbătă liderii coaliției de guvernare, transmite News.RO.
Surse din coaliție au precizat că liderii PSD, PNL, UDMR și ai grupului minorităților naționale au căzut de acord, în principiu, asupra datei organizării alegerilor prezidențiale.
Citește și: Tkaciuk: Declarațiile Kremlinului cresc popularitatea Maiei Sandu
Primul tur ar putea avea loc pe data de 23 martie, iar cel de-al doilea tur ar urma astfel să fie programat pe 6 aprilie.
Conform legii, cu cel puțin 75 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabilește data alegerilor prin hotărâre. Hotărârea privind stabilirea datei alegerilor se adoptă la propunerea Ministerului Afacerilor Interne și a Autorității Electorale Permanente.
Curtea Constituțională a decis în unanimitate, în 6 decembrie, când votul în străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale deja începuse, anularea întregului proces electoral pentru alegerea președintelui României, urmând să fie stabilite o nouă dată și un nou calendar electoral pentru realizarea acțiunilor necesare.
Articolul din Constituție invocat de judecătorii Curții Constituționale prevede că CCR veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului.
„Principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Președintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale, precum și prin finanțarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”, sublinia CCR.
Citește și: Gazprom și-a majorat producția cu zeci de miliarde de metri cubi de gaze
Totodată, Curtea argumenta că este aplicabil articolul din Constituție potrivit căruia președintele României în funcție „exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou-ales”, astfel că președintele Klaus Iohannis, al cărui mandat se încheia în 21 decembrie, a rămas în funcție.
