Ultima săptămână a confirmat ceea ce mulți lideri occidentali evitau să spună explicit: noua ordine mondială nu mai este o ipoteză, ci o realitate în formare.
Declarațiile președintelui american Donald Trump privind Groenlanda, NATO și Afganistan au scos la iveală ruptura profundă dintre Statele Unite și aliații săi tradiționali din Europa, potrivit stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Afirmațiile sale, completate de inițiativa controversată a unui „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, în care ar urma să fie cooptați lideri precum Aleksandr Lukașenko și Vladimir Putin, au amplificat sentimentul de instabilitate geopolitică, se arată într-o analiză CNN.
În fața acestor provocări, liderii europeni au adoptat o poziție mai fermă. Regatul Unit, Franța, Germania și Italia au respins invitația de a participa la inițiativa lui Trump, refuzând rolul de actori secundari într-un format dominat de Washington.
Premierul canadian Mark Carney a sintetizat atmosfera de la Davos printr-un mesaj dur.
„Suntem într-o ruptură, nu într-o tranziție”, subliniind că noua ordine mondială favorizează marile puteri, iar statele care nu sunt la masa negocierilor riscă să devină victime ale deciziilor altora.
Deși amenințările privind tarifele și o eventuală intervenție militară în Groenlanda au fost temporar retrase, riscurile structurale persistă.
Experții avertizează că noua ordine mondială se manifestă mai subtil, prin presiuni economice. Dependența Europei de gazul natural lichefiat din SUA rămâne o vulnerabilitate majoră, iar capacitatea Uniunii Europene de a reacționa rapid este limitată de mecanismele sale decizionale greoaie.
Uniunea Europeană a făcut pași importanți în sprijinirea Ucrainei și în consolidarea industriei de apărare, însă lideri precum Volodimir Zelenski atrag atenția că ritmul este insuficient.
Raportul elaborat de Mario Draghi avertizează că declinul demografic și lipsa investițiilor comune pot slăbi capacitatea Europei de a deveni un pol de stabilitate într-o nouă ordine mondială marcată de rivalitate între mari puteri.
Europa se află într-un moment critic: fie își asumă autonomia strategică și reformele necesare, fie riscă să rămână prinsă între interesele altora, într-o lume în care regulile vechi nu mai funcționează.
