Numărul incendiilor din Pădurea Amazoniană de pe teritoriul Braziliei a crescut cu 19,5% în iunie în comparaţie cu aceeaşi lună a anului trecut, fiind recenzate 2.248 de focare, cel mai grav bilanţ din ultimii 13 ani, potrivit datelor oficiale publicate miercuri, informează AFP, potrivit agerpres.
Luna iunie marchează debutul sezonului secetos, iar statisticile date publicităţii confirmă previziunile analiştilor, care preconizează un bilanţ mai grav ca în 2019, când recrudescenţa incendiilor de pădure din Amazonia a suscitat o puternică reacţie emoţională în lumea întreagă.
Citeşte şi: Trump şi masca anti-COVID-19. Preşedintele american continuă eschiva
Pagina de internet a Institutului naţional de cercetări spaţiale (INPE), care permite urmărirea în timp real a alertelor de incendii identificate prin satelit, nu a mai înregistrat niciodată un număr atât de mare de focare în această lună a anului de la cele 3.519 de focare recenzate în 2007.
Specialiştii preconizează o situaţie şi mai gravă pentru luna august: peste 30.000 de focare au fost înregistrate în 2019, de trei ori mai multe decât în aceeaşi lună a anului 2018.
Incendiile de pădure din Amazonia sunt în cea mai mare parte acte criminale şi au legătură directă cu defrişările, fiind deseori cauzate de agricultorii care practică incendierea zonelor defrişate pentru a putea semăna culturi sau a duce vitele la păscut.
Defrişarea din Brazilia era deja la un nivel foarte ridicat în acest an chiar înainte de începerea sezonului secetos, cu peste 2.000 de kilometri pătraţi de despădurire din ianuarie până în mai, cu 34% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2019, potrivit celor mai recente date ale INPE.
Institutul de cercetări din domeniul mediului din Amazonia (IPAM) estimează că o suprafaţă de 9.000 de kilometri pătraţi de pădure deja defrişată anul trecut ar putea fi cuprinsă de flăcări până în luna august.
Ecologiştii acuză guvernul preşedintelui conservator Jair Bolsonaro, care nu şi-a ascuns climatoscepticismul, că favorizează defrişarea îndemnând la legalizarea agriculturii sau a activităţilor miniere în zonele protejate.
Citeşte şi: Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei A DEMISIONAT
Totodată, specialiştii se tem că sporirea numărului de incendii ar putea provoca probleme respiratorii suplimentare unei populaţii afectate deja din plin de noul coronavirus.
O altă problemă majoră este că autorităţile publice locale dispun de mai puţine mijloace umane şi financiare pentru a proteja mediul înconjurător în contextul pandemiei de COVID-19, care a dus la moartea a aproape 60.000 de persoane în Brazilia.
