“Să trăieşti, ţară frumoasă!” – cu aceste cuvinte rostite de generalul Charles de Gaulle la sosirea la Bucureşti, în mai 1968, a debutat miercuri evenimentul organizat de Ambasada României la Paris şi de Fundaţia Charles de Gaulle, pentru a marca 50 de ani de la vizita în ţara noastră a preşedintelui francez, informează joi un comunicat al Ambasadei.
Evenimentul a avut loc în Sala Bizantină a Palatului Behague, reşedinţa ambasadorului României în Franţa, şi a reunit peste 150 de invitaţi: vicepreşedintele Adunării Naţionale franceze, parlamentari, foşti miniştri, membri ai corpului diplomatic, inclusiv foşti diplomaţi francezi la Bucureşti, înalţi funcţionari, reprezentanţi ai mediului academic şi asociativ, studenţi la Institutul de Studii Politice din Paris, jurnalişti.
Citeşte şi: Israelul a atacat din aer ţinte Hamas în Fâşia Gaza
Ambasadorul român Luca Niculescu a moderat dezbaterea la care au participat Jacques Godfrain, preşedintele Fundaţiei Charles de Gaulle şi fost ministru pentru cooperare internaţională, Frederic Fogacci, conferenţiar universitar, Director pentru Cercetare al Fundaţiei Charles de Gaulle, Adrian Cioroianu, Delegat Permanent al României pe lângă UNESCO, fost ministru de externe, şi Max-Olivier Gonnet, director pentru Europa Centrală, Orientală şi Baltică în Ministerul francez pentru Europa şi Afaceri Externe, reprezentant la dezbatere al consilierului diplomatic al Preşedintelui Emmanuel Macron, Philippe Etienne.
Discuţiile au fost structurate în jurul a trei teme principale: contextul istoric şi evoluţiile în raporturile Est-Vest care au permis concretizarea vizitei generalului de Gaulle în România, desfăşurarea propriu-zisă şi rezultatele vizitei şi, în final, contribuţia acestei vizite la dezvoltarea ulterioară a relaţiilor româno-franceze până în ziua de astăzi, inclusiv în context european.
Vorbitorii au subliniat caracterul istoric al vizitei preşedintelui francez: o vizită istorică în primul rând, prin însăşi figura emblematică a generalului de Gaulle; în al doilea rând, vizita s-a derulat într-un context istoric deosebit, marcat de evenimentele politice şi sociale din anul 1968; şi nu în ultimul rând, a fost o vizită istorică pentru relaţiile dintre România şi Franţa.
În intervenţia sa, Jacques Godfrain a evidenţiat importanţa pe care generalul de Gaulle o acorda contactului direct cu popoarele ţărilor pe care le vizita, o legătură care în România a fost înlesnită de familiaritatea culturală şi lingvistică. Astfel, a arătat că vizita din mai 1968 s-a adresat “sufletului românesc” şi francofoniei ţării noastre. În mod evident, vizita a avut şi un caracter strategic, de continuare şi consolidare a cooperării bilaterale dinainte de 1945.
Frederic Fogacci a evocat cadrul bilateral în care a avut loc vizita preşedintelui francez în România, de la contribuţia lui Napoleon al III-lea la crearea statului român, acordurile militare din anii ’20, rolul României în sistemul european de securitate, în perioada interbelică, până la legăturile culturale dintre cele două ţări.
Citeşte şi: Atac subtil la Trump: Democraţia din SUA este ameninţată de minciuni
La rândul său, Adrian Cioroianu a prezentat contextul intern românesc din anul 1968 şi a subliniat importanţa schimburilor economice şi comerciale pentru reluarea relaţiilor politice româno-franceze.
Max-Olivier Gonnet a insistat asupra mesajului pe care generalul de Gaulle l-a transmis cu ocazia vizitei în România: depăşirea gândirii celor două blocuri antagonice, Est-Vest şi unitatea continentului european. A arătat, totodată, că mai multe cooperări iniţiate după această vizită, în special în plan economic şi academic, continuă şi astăzi; o concluzie întărită de ambasadorul Luca Niculescu, prin menţionarea caracterului privilegiat al relaţiilor bilaterale din prezent: dialog politic susţinut, schimburi economice importante, o agendă culturală extrem de bogată a viitorului Sezon România-Franţa (noiembrie 2018-iulie 2019).
Potrivit sursei citate, reacţiile din public au fost numeroase, comentariile şi întrebările formulate vizând îndeosebi aspectele economice ale cooperării bilaterale şi rolul relaţiilor dintre România şi Franţa pentru a răspunde provocărilor europene actuale, într-un moment în care România se pregăteşte să preia Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2019.
