Zona Schengen a Uniunii Europene nu mai este spațiul de liberă circulație dinamic și optimist de altădată, notează POLITICO într-o analiză dedicată provocărilor actuale cu care se confruntă statele membre.
Într-o amplă analiză, publicația POLITICO notează că în urmă cu 40 de ani, în localitatea Schengen din Luxemburg, cinci țări europene (Belgia, Germania, Franța, Olanda și Luxemburg) au semnat un acord istoric de eliminare treptată a controalelor la frontierele comune. Acesta a devenit baza spațiului Schengen, cea mai mare zonă de liberă circulație din lume, potrivit stiripesurse.
Citește și: Siegfried Mureșan: Rusia va încerca din nou să influențeze alegerile parlamentare din R. Moldova
Astăzi, Schengen permite călătorii fără granițe pentru 450 de milioane de oameni din 29 de țări, dintre care patru nu fac parte din UE, iar controlul la granițe este permis doar în situații excepționale, temporar.
Angajamentul lor avea să devină piatra de temelie a celei mai mari zone de liberă circulație din lume: astăzi, spațiul Schengen permite călătorii fără controale de frontieră pentru 450 de milioane de persoane din 29 de țări — dintre care patru nu fac parte din Uniunea Europeană — iar controalele la granițe ar trebui aplicate doar temporar, în cazuri excepționale, mai notează sursa citată.
„Chiar în timp ce se pregătește să sărbătorească 40 de ani de la semnarea tratatului pentru călătorie fără frontiere, Luxemburgul se confruntă din nou cu îngrijorări legate de reintroducerea controalelor la graniță”, arată analiza
Avertisment din Spania
Începând cu luna iunie, 11 dintre cele 29 de state din spațiul Schengen — inclusiv Austria, Franța, Germania, Italia și Țările de Jos — au informat Comisia Europeană că intenționează să reintroducă controale la frontieră. Zece dintre acestea au anunțat măsuri valabile pe o perioadă de șase luni, iar în multe cazuri, este vorba despre prelungiri succesive ale unor controale aplicate deja de mai mult timp.
„Spațiul Schengen se topește sub ochii noștri”, a declarat europarlamentarul spaniol Juan Fernando López Aguilar, membru al grupului Social-Democrat.
În timpul pandemiei de coronavirus, când statele UE și-au închis rând pe rând granițele pentru a opri răspândirea virusului, López Aguilar a fost unul dintre cei care au militat pentru relansarea zonei de liberă circulație.
Totuși, potrivit acestuia, „lucrurile s-au deteriorat grav de atunci”. În efortul de a gestiona migrația, tot mai multe țări apelează la controale interne „mult prea frecvent”.
Germania, de exemplu, a invocat „amenințări serioase la adresa siguranței publice” din cauza migrației ilegale când a reintrodus controalele la toate granițele sale anul trecut. După ce Friedrich Merz a devenit cancelar, aceste controale au fost intensificate.
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a criticat controalele la frontieră ca fiind inacceptabile, iar ministrul ceh de interne a cerut Germaniei să reducă impactul asupra mobilității transfrontaliere.
Pentru Luxemburg, măsura are un impact direct: din cauza controalelor impuse de Germania, afectând mii de navetiști zilnic, guvernul luxemburghez a depus o plângere la Comisia Europeană.
Ministrul luxemburghez de interne a subliniat că spațiul Schengen este un proiect viu care trebuie protejat, mai ales de către Luxemburg, locul unde a luat naștere acest acord.
Migrația este principalul motiv invocat de mai multe țări — inclusiv Germania, Franța, Italia și Austria — pentru reintroducerea controalelor la granițe.
În cel mai recent raport anual privind spațiul Schengen, Comisia Europeană a descris controalele temporare la frontieră ca fiind o „abatere” de la principiile liberei circulații în UE.
Deși susține că este „în contact strâns” cu statele membre și că monitorizarea a arătat controale „nesistematice”, Comisia este criticată pentru lipsa de reacție fermă.
Europarlamentarul López Aguilar acuză Comisia că nu verifică dacă măsurile sunt necesare sau proporționale și că răspunsul său în materie de aplicare a legii este „foarte slab”, ascuns sub un limbaj birocratic vag.
Controale „excepționale” la frontieră
Într-o declarație scrisă, comisarul pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, a afirmat că puterea spațiului Schengen este strâns legată de protecția frontierelor externe ale UE.
„Menținerea și dezvoltarea spațiului Schengen este posibilă numai prin crearea unui sistem de sprijin bine pus la punct, cu o cooperare polițienească puternică și o protecție eficientă a frontierelor”, a declarat Brunner.
Comisia „se angajează să consolideze protecția frontierelor noastre externe, să rezolve problemele legate de gestionarea migrației și să se asigure că forțele de ordine dispun de instrumentele necesare pentru a contracara amenințările”, a afirmat el.
„Fiind eu însumi crescut la o frontieră externă a spațiului Schengen, am experimentat personal libertatea pe care o oferă spațiul Schengen”, a adăugat Brunner, care provine din Austria.
Controalele menite să limiteze migrația se bucură de simpatie în capitalele UE.
Și Belgia ar trebui să „restabilească o formă de control la frontierele noastre interne” pentru a pune în aplicare planurile „ferm” ale guvernului în materie de migrație, a declarat luna trecută pentru POLITICO Bernard Quintin, ministrul belgian al afacerilor interne.
„Dar acest lucru nu ar trebui să îngreuneze viața persoanelor care doresc să treacă ceea ce a devenit de mult timp frontiere virtuale”, a adăugat el.
El a insistat că astfel de controale nu contravin principiilor Schengen, deoarece „situația din Europa și din restul lumii s-a schimbat… foarte mult între 1985 și 2025”, iar cadrele juridice „evoluează”.
Și „granițele nu sunt închise — asta este important”, a adăugat ministrul.
Politicienii din Luxemburg au o opinie diferită.
Guvernul a creat o adresă de e-mail specială pentru ca cetățenii să poată exprima nemulțumirile legate de controlul la frontieră. Și, în contextul temerilor legate de reintroducerea treptată a frontierelor în Europa, miniștrii luxemburghezi abordează în mod obișnuit acest subiect în cadrul reuniunilor cu omologii lor din UE la Bruxelles.
„Este esențial să eliminăm frontierele din mintea oamenilor, nu să le reconstruim”, a afirmat Gloden.
