România se află captivă într-o falsă narațiune a „patriotismului energetic”, în timp ce datele reale arată o dependență critică de importuri și o rezistență contraproductivă la politicile europene de modernizare, arată o analiză publicată vineri de think tank Expert Forum (EFOR).
Potrivit analizei EFOR, aproape două treimi din populație trăiește cu iluzia că țara dispune de resurse imense de hidrocarburi, deși realitatea statistică indică un declin natural ireversibil al zăcămintelor interne.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Analiza EFOR, bazată pe un sondaj realizat în aprilie 2026 pe un eșantion de 1.187 de persoane (eroare 2,8%), relevă că propaganda suveranistă a convins electoratul că România este un „Eldorado” de petrol și gaze. Această percepție este alimentată de discursuri politice care resping privatizările și mecanismele europene de decarbonizare (ETS), sub pretextul salvării industriei naționale, susține EFOR.
Importăm 76% din petrol și riscăm deficite masive de gaz
Cifrele prezentate de experți demontează ideea independenței energetice prin combustibili fosili. În ceea ce privește petrolul, România importă în prezent 76% din necesarul de consum. Producția internă a scăzut cu peste 25% în ultimul deceniu și se estimează că, până în 2050, va ajunge la doar 10 milioane de barili pe an, jumătate din nivelul actual.
Pe gaze naturale, deși proiectul Neptun Deep va aduce un plus de 7,2 miliarde mc anual, strategia guvernamentală de extindere masivă a rețelelor (prin programul Saligny) va crește consumul cu aproximativ 10 miliarde mc, arată EFOR.
EFOR avertizează că, din 2029-2030, România va importa peste 10 miliarde mc de gaz, depășind producția actuală de 8,5 miliarde mc.
Raportul subliniază o schimbare de paradigmă ascunsă de ochii publicului: în loc de independență, România pare să opteze pentru o nouă dependență, de data aceasta față de gazul lichefiat american.
Tranzitul verde
O altă concluzie majoră a analizei vizează mecanismul european de tranzacționare a emisiilor (EU ETS). Deși oficiali români, inclusiv președintele Nicușor Dan, au cerut temperarea acestui mecanism, datele arată că România este un beneficiar net al politicilor de mediu ale UE, în opinia experților EFOR.
„Ideea că ar trebui să ne opunem unei scheme în care plătim 1 euro ca să primim în schimb 3 euro este unul dintre cele mai proaste sfaturi investiționale”, notează raportul.
Prin Fondul de Modernizare, România are acces la sume cuprinse între 10 și 16 miliarde de euro până în 2030. De exemplu, în 2024, România a primit net 2 miliarde de euro din politicile de decarbonizare. În contrast, subvenționarea Complexului Energetic Oltenia pentru plata certificatelor de emisii a costat bugetul de stat peste 1 miliard de euro între 2020 și 2025, fără ca investițiile de restructurare promise să fie finalizate, mai arată experții.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
EFOR susține că „patriotismul energetic” este o „gogoriță populistă” care vulnerabilizează țara pe termen lung. Experții avertizează că, prin subminarea coeziunii europene și refuzul tehnologiilor moderne în favoarea centralelor din 1965, România riscă să devină un „cal troian” al unor interese geopolitice externe, pierzând șansa unei modernizări economice reale pe bani europeni.
