Anna Hakobyan, soţia premierului armean Nikol Pashinyan, de meserie jurnalistă, la fel ca soţul ei, a început marţi să facă instrucţie militară în cadrul unei unităţi de femei, în timp ce în Nagorno-Karabah, enclava azeră locuită de o majoritate de etnici armeni, continuă luptele înverşunate, relatează AFP şi Interfax, potrivit agerpres.
“Un detaşament de 13 femei, între care şi eu, începe pregătirea militară. În câteva zile, vom pleca (pe front) pentru a sprijini apărarea frontierelor noastre”, a scris pe Facebook Anna Hakobyan (42 de ani), redactor-şef al unui ziar.
Citește și : Michael Bloomberg bagă o avere în ultima săptămână de campanie a lui Joe Biden
“Nici ţara noastră, nici demnitatea noastră nu vor fi abandonate inamicului”, a adăugat ea.
Acesta este al doilea antrenament militar din august pentru soţia premierului armean, în timp ce Nikol Pashinyan a lansat un apel săptămâna trecută ca voluntari să se alăture forţelor etnicilor armeni în acest conflict, potrivit AFP.
Fiul premierului, Ashot Pashinyan (20 de ani), s-a înrolat ca voluntar anterior în această lună.
Violenţele s-au reluat la 27 septembrie cu o intensitate fără precedent după armistiţiul din 1994 în Nagorno-Karabah, enclavă azeră locuită în prezent aproape exclusiv doar de armeni, după ce s-a desprins de Azerbaidjan în perioada prăbuşirii URSS şi a fost scena unui război sângeros în anii 1990, soldat atunci cu circa 30.000 de morţi.
În ultimele săptămâni, forţele azere au cucerit teritorii care scăpau controlului autorităţilor de la Baku din anii 1990.
Armenia a recunoscut în noaptea de luni spre marţi că forţele din Nagorno-Karabah s-au retras dintr-un oraş strategic situat între enclava separatistă şi frontiera cu Iranul, retragere care pare a fi o victorie militară pentru Azerbaidjan, în timp ce numeroase încercări de încetare a focului au eşuat în ultima lună, relatează Reuters.
Azerbaidjanul, susţinut de Turcia, încearcă să preia controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah, situat pe teritoriul său, dar populat în principal de etnici armeni. Luptele, care s-au reluat la sfârşitul lunii septembrie, ameninţă să degenereze într-un conflict regional mai larg în cazul implicării Turciei sau a Rusiei.
Un responsabil al Ministerului Apărării armean, Artsrun Hovhannisyan, a anunţat luni seara că forţele separatiste au abandonat oraşul Gubadli, în sudul Nagorno-Karabah, pentru a “evita pierderi inutile”, dând asigurări totuşi că situaţia nu este “critică”.
Citește și : Angela Merkel deplânge indisciplina germanilor în faţa pandemiei
Un astfel de câştig militar pentru Azerbaidjan ar putea face mai dificilă soluţionarea diplomatică a conflictului. Azerbaidjanul, susţinut de Turcia, respinge orice rezultat care ar permite Armeniei să păstreze controlul asupra Nagorno-Karabah, regiune pe care armenii o consideră ca făcând parte din teritoriul lor istoric, notează Reuters.
Armenia şi Azerbaidjanul au acceptat duminică o încetare a focului, sub egida SUA, dar armistiţiul nu a avut niciun impact pe teren, la fel ca precedentele două negociate de Rusia.
Marţi dimineaţă, s-au dat lupte în mai multe locuri de pe linia frontului, a indicat Ministerul Apărării din Nagorno-Karabah într-un comunicat, raportând 35 de decese suplimentare printre forţele sale, ceea ce ridică la 1.009 bilanţul morţilor în rândurile sale de la reluarea luptelor în 27 septembrie.
“Situaţia în zona de conflict a rămas relativ stabilă şi tensionată pe parcursul nopţii. Dueluri de artilerie au continuat în unele zone”, a comunicat ministerul, indicând că au căzut obuze în oraşele Martuni şi Martakert, precum şi în satele din partea de nord a regiunii Askeran.
La rândul său, Ministerul azer al Apărării a declarat că poziţiile sale militare în apropierea liniei frontului au fost vizate de tiruri şi că luptele continuă în principal în zonele Khojavend, Fizuli şi Gubadli.
Grupul OSCE de la Minsk, care are rol de mediator în acest conflict, urmează să se întâlnească joi cu miniştrii de externe armean şi azer la Geneva. Grupul este prezidat de Franţa, Rusia şi SUA, dar Turcia a cerut să joace un rol mai important în cadrul acestui organism.
Comunitatea internaţională s-a dovedit până în prezent incapabilă să negocieze un armistiţiu durabil şi cu atât mai mult o rezolvare paşnică a conflictului, notează France Presse.
