Armenia va restitui către Azerbaidjan patru sate
Armenia a acceptat să restituie Azerbaidjanului patru sate situate la frontiera lor comună, a anunţat vineri pe platforma X purtătorul de cuvânt al MAE azer, potrivit Reuters.
Conform oficialului azer, acele patru sate se aflau sub controlul Armeniei de la începutul anilor ’90 şi revenirea lor sub autoritatea Azerbaidjanului este un “eveniment istoric îndelung aşteptat”, potrivit stiripesurse.ro.
Citește și : Maia Sandu salută decizia CC: ‘Uniți pentru Moldova Europeană vom reuși să îndeplinim obiectivul nostru comun’
În acest timp, MAE armean a menţionat într-o declaraţie că Armenia şi Azerbaidjanul au ajuns la un acord preliminar asupra a patru secţiuni ale frontierei lor disputate.
Azerbaidjanul a afirmat că returnarea celor patru sate este o precondiţie necesară pentru un acord de pace care să încheie mai mult de trei decenii de conflict între cele două ţări foste republice sovietice.
Acordul de vineri, încheiat la o reuniune condusă de vicepremierii celor două ţări, este cel mai clar semn de progres în soluţionarea disputelor dintre Armenia şi Azerbaidjan, notează Reuters.
În aceeaşi zi Kremlinul a anunţat că preşedintele rus Vladimir Putin va avea pe 22 aprilie o întrevedere cu omologul său azer Ilham Aliev.
Rusia a confirmat anterior că forţele sale de menţinere a păcii au început retragerea din regiunea azeră Karabah şi din alte regiuni învecinate.
Armenia, un vechi aliat al Rusiei, s-a distanţat politic de aceasta şi strânge relaţiile cu SUA şi cu UE, considerând că Rusia a abandonat-o în faţa Azerbaidjanului care a recuperat pe cale militară întreaga provincia azeră cu populaţie majoritar armeană Karabah, ce se afla sub controlul separatiştilor armeni în urma războiului azero-armean de la începutul anilor ’90.
În toamna anului 2020, când Armenia s-a confruntat într-un nou război cu Azerbaidjanul pentru controlul asupra enclavei Karabah, premierul armean Nikol Paşinian a declarat că ţara sa a comis o eroare strategică încredinţându-şi securitatea exclusiv Moscovei.
În timpul acelui conflict, premierul Paşinian a cerut Moscovei ca Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) să intervină, forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.
Dar Kremlinul – care îl consideră pe Paşinian un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei “revoluţii colorate” – a refuzat, motivând că regiunea Karabah nu este teritoriu al Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional.
Citește și : Interesele comune ale Iranului şi Israelului
Războiul din 2020, soldat cu circa 6.500 de morţi, a fost oprit printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene. Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Karabah şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după războiul desfăşurat la începutul anilor ’90, iar Moscova a desfăşurat în regiune forţe de menţinere a păcii.
Armata azeră a lansat în septembrie 2023 o nouă operaţiune militară în urma căreia a recăpătat complet controlul asupra enclavei, fără ca trupele ruse de menţinere a păcii să intervină, Erevanul la rândul său abţinându-se să mai intervină militar pentru a susţine forţele separatiştilor armeni din Karabah, care în consecinţă au capitulat rapid în faţa ofensivei azere, iar majoritatea populaţiei armene din enclava azeră s-a refugiat pe teritoriul Armeniei.
