Conform unui nou raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care identifică o creștere alarmantă la nivel global a infecțiilor care nu mai răspund la antibiotice, în prezent, la nivel mondial, una din șase infecții bacteriene este rezistentă la tratamentele standard, transmite Euronews, potrivit stiripesurse.ro.
Acest fenomen este cunoscut sub numele de rezistență antimicrobiană (AMR) și apare atunci când bacteriile și alți agenți patogeni – care cauzează, printre altele, infecții cu transmitere sanguină, intestinală, a tractului urinar și sexuală (ITS) – evoluează până la punctul în care antibioticele standard nu mai sunt capabile să le controleze.
Țările cu venituri mici și medii sunt cele mai expuse bacteriilor rezistente la antibiotice
Concluziile OMS, extrase din peste 23 de milioane de cazuri în 104 țări în 2023, arată că rezistența a crescut în aproximativ 40% din combinațiile agent patogen-antibiotic analizate din 2018.
Citeşte şi: Chișinăul își sărbătorește astăzi Hramul – Stiripesurse.md
Conform studiului, problema este deosebit de acută în țările cu venituri mici și medii, unde supravegherea RAM, capacitatea de diagnostic microbiologic și accesul la tratamente alternative eficiente pot fi limitate.
De exemplu, OMS estimează că una din trei infecții bacteriene din Asia de Sud-Est și din Mediterana de Est este acum rezistentă la antibiotice, comparativ cu una din cinci în Africa.
În ciuda disparităților, nicio regiune nu este imună la riscuri. Conform unui studiu publicat anul trecut, numărul anual de decese cauzate de rezistența antimicrobiană în țările cu venituri mari este proiectat să crească de la 125.000 la 192.000 între 2021 și 2050.
„Rezistența antimicrobiană depășește progresele medicale moderne, amenințând sănătatea familiilor din întreaga lume”, a declarat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Rezistența la antibiotice, în creștere în rândul bacteriilor Gram-negative
Raportul OMS a constatat că rezistența la antibioticele esențiale crește cel mai rapid în rândul bacteriilor Gram-negative, grupul responsabil pentru multe dintre cele mai grave infecții nosocomiale. Infecțiile sanguine pot provoca sepsis, insuficiență organică și deces.
Unele specii, cum ar fi Klebsiella pneumoniae și E. coli, au prezentat rate de rezistență care depășesc 70% în unele părți ale Africii, rămânând puține opțiuni de tratament viabile. Salmonella și Acinetobacter sunt, de asemenea, din ce în ce mai rezistente la antibiotice precum carbapenemele și fluorochinolonele.
Chiar și ultimul tratament rămas pentru gonoree, ceftriaxona, a început să prezinte semne de rezistență în unele zone din estul Mediteranei, amenințând să facă una dintre cele mai frecvente infecții cu transmitere sexuală din lume netratabilă cu medicamentele existente.
Raportul îndeamnă țările să reducă dependența de antibioticele puternice de pe „Lista de supraveghere” a OMS și să se asigure că 70% din utilizarea globală de antibiotice provine din medicamentele „Access” de primă linie până în 2030, un obiectiv stabilit de Organizația Națiunilor Unite anul trecut.
„Viitorul nostru depinde, de asemenea, de consolidarea sistemelor de prevenire, diagnosticare și tratare a infecțiilor și de inovarea cu antibiotice de generație următoare și teste moleculare rapide la fața locului”, a declarat Tedros.
