Datoria publică a României ar urma să crească gradual în următorii ani, de la o pondere de 61,6% din PIB în 2026, până la circa 90% din PIB în 2036, potrivit Raportului de convergenţă pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană.
Analiştii economici avertizează însă că s-ar putea ajunge chiar mai repede la nivelul prognozat de CE, dacă România nu reuşeşte să ţină sub control deficitul bugetar.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Experții spun că deficitul bugetar ridicat obligă statul să se împrumute constant pentru a-și acoperi cheltuielile curente.
„Am putea ajunge la 90% din PIB chiar mai devreme”
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că scenariul Comisiei Europene ar putea fi chiar unul optimist.
„Dacă mergem în ritmul în care suntem în momentul de faţă, cu un miliard de euro împrumut în fiecare săptămână, în medie, este posibil să ajungem poate chiar mai repede la 80-90% din PIB datorie publică, iar aceasta se va traduce, din păcate, prin taxe şi impozite mai mari pentru noi şi copiii noştri”, a declarat acesta pentru News.ro.
În opinia sa, România continuă să funcționeze pe baza datoriei, iar fără reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor la buget, împrumuturile vor continua să se acumuleze.
Statul se împrumută pentru cheltuielile curente
Negrescu spune că aproape toate veniturile fiscale ale statului sunt consumate de cheltuielile sociale și de plata dobânzilor, ceea ce obligă Guvernul să se finanțeze permanent de pe piețele externe și interne.
„România creşte pe datorie în momentul acesta. Din taxele şi impozitele pe care statul le adună de la populaţie şi de la companii peste 90% din aceşti bani se duc pe cheltuielile sociale, iar restul de 10% se duc pe dobânzile pe care statul le plăteşte la datoria publică”, explică economistul.
Potrivit acestuia, în prezent statul se împrumută cu aproximativ un miliard de euro în fiecare săptămână, adică aproape 50 de miliarde de euro pe an.
Dochia: Traiectoria este inevitabilă
Și economistul Aurelian Dochia consideră că evoluția datoriei este greu de evitat în condițiile în care România continuă să înregistreze deficite bugetare importante.
„Traiectoria aceasta este inevitabilă. Nu vom putea să intrăm în traiectorie de reducere a datoriei publice decât în momentul în care începem să avem excedente bugetare primare, ceea ce pentru decada următoare este practic imposibil”, afirmă acesta.
Dochia avertizează că inclusiv ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru acest an este dificil de atins, având în vedere contextul politic și dificultățile întâmpinate în aplicarea măsurilor de reducere a deficitului propuse de Guvern.
Dobânzile rămân o problemă majoră
Economistul atrage atenția că România plătește deja dobânzi echivalente cu aproximativ 3% din PIB, iar costurile de finanțare ar putea continua să crească.
„Am avea poate o speranţă să se îmbunătăţească ratingul pe care îl avem şi să ne împrumutăm la dobânzi ceva mai bune, numai că această perspectivă nu e credibilă”, spune Dochia.
El explică faptul că multe state, inclusiv economii mari precum SUA și Marea Britanie, se împrumută masiv, ceea ce pune presiune pe piețele financiare și menține dobânzile la niveluri ridicate.
Ce soluții văd economiștii
Adrian Negrescu spune că ieșirea din actuala spirală a îndatorării presupune trei direcții principale: reducerea cheltuielilor publice, combaterea evaziunii fiscale și extinderea bazei de impozitare prin stimularea investițiilor și a activității economice.
În lipsa unor astfel de măsuri, avertizează el, datoria publică va continua să crească de la an la an.
Ce estimează Comisia Europeană
Potrivit Raportului de convergență pentru 2026, datoria publică a României este estimată la 61,6% din PIB în 2026, după 59,3% în 2025 și 54,8% în 2024. Ulterior, aceasta ar urma să ajungă la 63,4% din PIB în 2027 și să urce treptat până la aproximativ 90% din PIB în 2036.
Comisia Europeană avertizează că riscurile privind sustenabilitatea finanțelor publice sunt ridicate pe termen mediu, în principal din cauza deficitului primar persistent și a costurilor tot mai mari cu plata dobânzilor.
Ministerul Finanțelor: Deficitul s-a redus în primele patru luni
Ministerul Finanțelor arată însă că execuția bugetară din primele patru luni ale anului indică o îmbunătățire față de aceeași perioadă din 2025.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Deficitul bugetar s-a redus la 23,95 miliarde de lei, echivalentul a 1,17% din PIB, față de 55,97 miliarde de lei, respectiv 2,92% din PIB, în primele patru luni ale anului trecut. Totodată, investițiile finanțate din fonduri europene și prin PNRR au crescut cu peste 34%, iar obiectivul Guvernului pentru întregul an rămâne un deficit de 6,2% din PIB.
La sfârșitul lunii februarie, datoria administrației publice ajunsese la 1.132 de miliarde de lei, echivalentul a 59,3% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
