Moscova investește pe continentul african folosindu-se de „arme” ale puterii soft, cum ar fi religia și educația, scrie „Kathimerini” (Grecia) într-o analiză despre „instrumentalizarea” Africii de către Rusia.
Moscova încearcă să obțină bastioane de influență în zone de care administrația Trump pare să nu mai fie interesată, folosindu-se de „arme” ale puterii soft, cum ar fi educația și religia. Nicăieri nu este mai evident acest lucru ca în Africa, o regiune căreia noua Strategie de Securitate Națională a SUA, lansată anul trecut, îi dedică doar 215 cuvinte (dintr-un total de aproximativ 10.000), potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
În primul an al noului său mandat, anul trecut, Donald Trump a bombardat Africa cu creșteri ale tarifelor, reduceri ale ajutorului umanitar (USAID) și o serie de comentarii denigratoare. În martie 2025, de exemplu, a denigrat Lesotho ca fiind țara „de care nimeni nu a auzit”, însă rușii și chinezii sunt foarte familiarizați cu această regiune despre care președintele american vorbește în glumă.
Africa a cunoscut o serie de lovituri de stat în ultimii ani (în Burkina Faso, Mali, Guineea și Guineea-Bissau, Ciad, Sudan, Madagascar, Gabon, Niger), dintre care unele au adus la putere conduceri anti-occidentale. În același timp, francezii și-au retras forțele din Sahel, punând capăt misiunilor de lungă durată (Barkhane).
Identificând vidul care se deschide, rușii nu au încetat nici o clipă să „investească” în Africa, iar compania de mercenari Wagner a defunctului Prigojin a cedat acum locul diviziilor Africa Corps ale Ministerului rus al Apărării.
„Instrumentalizare”
Fenomenul „instrumentalizării” Africii de către Rusia nu este, desigur, unul nou. Din perioada Uniunii Sovietice încoace, continentul a avut o valoare deosebită pentru Moscova ca teren al luptelor anticoloniale și al subminării imperialismului occidental. Interesul Rusiei pentru Africa a scăzut în anii 1990, dar a fost reaprins mai ales după 2014 și anexarea Crimeii, având ca vârf de lance, pe de o parte, exporturile rusești de sisteme de armament, serviciile de mercenari (Wagner), energia, cerealele, îngrășămintele și know-how-ul (Rosatom, Lukoil, Rosneft) și, pe de altă parte, operațiuni miniere rusești pentru exploatarea de metale și diamante pe teritoriul african (Rusal, Alrosa).
„Continentul african se află de mult timp în vizorul Rusiei”, notează Bloomberg într-o amplă analiză, subliniind că Moscova încearcă să-și consolideze influența în Africa drept contrapondere la sancțiunile pe care le-a suferit din cauza războiului din Ucraina și în contextul unor noi realități geopolitice (răsturnarea lui Maduro în Venezuela, presiunea exercitată de administrația Trump asupra Cubei și Iranului).
Uniunea Africană, formată din 55 de membri, se remarcă drept cel mai mare „bloc de voturi” din cadrul Națiunilor Unite, ceea ce reprezintă un lucru valoros pentru Rusia. În același timp, se pare că Moscova a recrutat destui africani în ultimii ani (peste 1.400, potrivit Kievului), pe care i-a trimis să lupte în Ucraina.
Rusia se află în prezent sub presiune financiară din cauza crizei ucrainene, ceea ce, însă, nu o împiedică să facă noi propuneri de „soft power”, nu deosebit de costisitoare, în Africa.
Potrivit Bloomberg, Moscova a inaugurat deja șapte centre culturale, cunoscute sub numele de „Casa Rusă”, în Africa și are în plan încă și mai multe, promovând în același timp predarea limbii ruse în universitățile africane și atrăgând studenți din Africa, cărora le acordă burse. De exemplu, potrivit ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, peste 32.000 de studenți din Africa studiază în prezent la universități rusești, în timp ce numărul burselor rusești oferite africanilor, inclusiv din Lesotho, aproape s-a triplat din 2020 încoace. În același timp, rețeaua rusă de știri Sputnik, care are deja birouri în Etiopia de anul trecut, se pregătește să achiziționeze facilități în Africa de Sud în acest an.
Atragerea preoților
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Și mai impresionantă este însă expansiunea religioasă a Rusiei. Biserica Ortodoxă Rusă și-a extins prezența în cel puțin 34 de țări africane în doar trei ani. Dacă înainte de 2022 avea o prezență în doar patru țări, până în vara anului 2024 numărul țărilor ajunsese la 34. „Rușii atrag preoți oferind salarii mai mari, promisiuni de construire de biserici și promovări rapide”, conform relatărilor.
Această extindere geografică ar putea fi „cea mai semnificativă din istoria Bisericii Ortodoxe Ruse”, scria în 2025, Iuri Maximov, președintele departamentului de misionarism al exarhatului african ce ține de Patriarhia Moscovei, un exarhat a cărui înființare a provocat o criză în lumea ortodoxă, fiind criticat ca o încălcare necanonică a jurisdicției Patriarhiei Alexandriei și a întregii Africi.
