De data aceasta, Ierusalimul își trimite la Washington ministrul de externe, deoarece în timpul campaniilor electorale este mai bine să nu fii fotografiat strângând mâna trimișilor turci sau qatarezi, scrie „Il Corriere della Sera” (Italia).
Astfel, Benjamin Netanyahu renunță să-l vadă pe Donald Trump – s-ar fi întâlnit pentru a opta oară în treisprezece luni – iar la summitul de joi va fi reprezentat de Gideon Sa’ar. Cu toate acestea, scrisoarea de aderare la Consiliul Păcii a fost semnată de Bibi, o acțiune aproape forțată de președintele american, care nu ar fi acceptat un refuz, potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Țările participante
Pe lângă Israel, alte douăzeci și șase de națiuni au fost până acum de acord să se alăture Consiliului ca state fondatoare. Printre acestea se numără Turcia, Qatar, Iordania, Arabia Saudită, Indonezia, Emiratele Arabe Unite și Argentina. Singurii europeni sunt Bulgaria (în așteptarea ratificării parlamentare, însă) și Ungaria. Italia participă în calitate de observator. Opoziția lui Netanyahu față de prezența turcilor și qatarezilor – i-a acuzat că sunt „sponsori ai terorismului” – nu l-a oprit pe Trump, care îi consideră aliați în regiune.
Structura
Este piramidală, condusă de faraonul Donald, care, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație, și-a asigurat puterea aproape absolută: numai el poate invita un membru, are dreptul de a vota toate deciziile și „de a crea, modifica sau dizolva organismele subordonate”. Acestea sunt: Comitetul Executiv, care îi include, printre alții, pe Marco Rubio, secretarul de stat al SUA; Tony Blair, fost prim-ministru britanic și fost trimis al Cvartetului pentru Orientul Mijlociu; Jared Kushner, consilierul și ginerele lui Trump; și Steve Witkoff, negociatorul de încredere al președintelui.
Pe teren, adică în Gaza, se va afla bulgarul Nickolai Mladenov, fost coordonator ONU pentru procesul de pace, care va acționa ca legătură între Comitetul Executiv condus de americani și Occident, un Comitet Executiv mai amplu pentru Gaza și Comitetul Național pentru Administrarea Gazei, condus de Ali Sha’at, care a fost ministru al Autorității la Ramallah.
Ambiția
El, împreună cu o echipă de tehnocrați palestinieni, va gestiona în timpul acestei faze de tranziție cei 363 de kilometri pătrați. Dacă această misiune nu va fi suficient de complexă, ambiția lui Trump vede Consiliul ca având un „potențial nelimitat”, ceea ce înseamnă că ar trebui să se extindă la restul lumii, concurând cu Națiunile Unite.
Banii
Trump a anunțat că invitații au promis deja „cinci miliarde de dolari”: se așteaptă să primească câte 1,25 miliarde de dolari din Emirate, Qatar și Kuweit, Statele Unite garantând același lucru. Însă e nevoie de mai mult: Uniunea Europeană și Banca Mondială estimează că vor fi necesari cel puțin 50 de miliarde de dolari pentru a reconstrui teritoriul devastat de doi ani de război. Optzeci la sută dintre clădiri sunt avariate, iar molozul ascunde muniții neexplodate și materiale toxice. Peste două milioane de palestinieni trăiesc printre ruine și înghesuiți în tabere de corturi.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Forța Multinațională
Trump intenționează să desfășoare trupe internaționale pentru a stabiliza Gaza; deocamdată, doar Indonezia este pregătită să trimită 8.000 de soldați. Trupele israeliene rămân desfășurate în peste jumătate din Fâșie, iar Netanyahu nu este dispus să le retragă până când teritoriul nu va fi demilitarizat. Forța multinațională s-ar deplasa prin zone volatile deoarece în ciuda armistițiului, ciocnirile și bombardamentele sunt zilnice. Mai presus de toate, ar trebui să dezarmeze Hamas. Americanii ar putea accepta ca organizația să-și păstreze pistoalele mitralieră și să predea armele pe care le folosește pentru a ataca Israelul, în timp ce prim-ministrul israelian consideră drept amenințări atât puștile Kalașnikov, cât și porțiunea de tunel care a mai rămas.
