O criză politică ameninţă o Bosnie care s-a trezit la fel de dezbinată luni, la o zi după alegerile generale, în contextul în care naţionalistul de etnie sârbă Milorad Dodik ar urma să ajungă la preşedinţie şi a unei zâzanii între croaţi şi bosniaci, relatează AFP, scrie News.ro .
Oficiali şi-au exprimat temerile, fără să aştepte rezultatul scrutinului, denunţând ”turbulenţe serioase” şi o ”criză fără precedent”.
Citește și : Ambasadorul Arabiei Saudite a revenit în Germania la aproape un an după ce a fost rechemat de regatul saudit
Este vorba despre desemnarea preşedinţiei tripartite colegiale, dar şi a adunărilor parlamentare, într-o ţară cu instituţii atât de complexe încât unii le consideră disfuncţionale.
Acest scrutin pare o nouă lovitură aplicată instituţiilor create în urma Acordurilor de la Dayton, care au pus capăt războiului intercomunitar din 1992-1995 – soldat cu 100.000 de morţi -, ce au trasat, pe liniile identitate, o ţară împărţită în două entităţi larg autonome – Republica Bosnia (Srspka) şi o federaţie croato-musulmană, reunite printr-un stat central slab.
Potrivit unor rezultate oficiale provizorii, Milorad Dodik va face parte din preşedinţie, alături de bosniacul Sefik Dzaferovic (SDA, conservator) şi de social-democratul croat Zeljko Komsic
Preşedinţia este menită să reprezinte cele trei ”popoare constitutive” – bosniacii (musulmani, jumătate din populaţie, sârbii (ortodocşi, o treime) şi croaţii (catolici, 15%).
Milorad Dodik, care a sfidat în trecut instituţiile centrale, a anunţat că va acţiona ”numai în interesul sau în profitul Republicii Srspka”, pe care o conduce din 2006.
”OBSTRUCŢIONARE”
Prima sa acţiune, a spus el, va fi să ceară plecarea Înaltului Repezentant al comunităţii internaţionale, menit să garanteze pacea şi stabilitatea, şi a membrilor străini ai Curţii Constituţionale.
El a anunţat că îşi va asigura ”o susţinere prin contacte diplomatice”, evocând astfel Rusia – unde s-a dus să îl primească Vladimir Putin în campanie.
El va ”obstrucţiona, însă preşedinţia are puteri limitate. Va putea să blocheze, dar nu să impună decizii”, precizează Florian Bieber, un specialist în Blacani de la Universitatea din Graz (Austria).
”El nu poate să fie un solist”, afirmă comentatorul politic de la Sarajevo Ranko Mavrak. ”În ce măsură va reuşi este altă problemă, cunoscându-i caracterul impulsiv, de om puţin înclinat către compromis”.
Serbia nu reprezintă singura forţă centrifugă în Bosnia. Înfrângerea candidatului dreptei naţionaliste (HDZ) Dragan Covic de către Zeljko Komsic nu afectează hotărârea celei mai importante formaţiuni croate de a cere o entitate proprie, separată de bosniaci.
În federaţia lor, bosniacii şi croaţii se limitează, în general, să-şi aleagă candidatul comunităţii. Însă ei pot, legal, să-i desemneze pe cei doi pretendenţi. Acesta este lucrul pe care l-au făcut duminică numeroşi bosniaci, care reprezintă 70% din populaţia federaţiei – ei au votat cu Zeljko Komsic, heraldul unei ”Bosnii cetăţeneşti” care să depăşească clivajele identitare.
”ÎNFRÂNGEREA BOSNIEI”
Bosniacii ”nu pot să aleagă în mod legitim reprezentanţii croaţi. Este un recul”, a denunţat Dragan Covic, în opinia căruia victoria lui Komsic ”riscă să antreneze o criză fără precedent în Bosnia”. ”Bosniacii au ales croaţi: înfrângerea Bosniei-Herţegovina”, titra cotidianul croat Vecernji List.
Citește și : Szijjarto: Ungaria nu doreşte să ‘se grăbească înspre abisul către care se îndreaptă aşa-zişii progresişti’
”HDZ-ul a ales în general escaladarea şi confruntare după ce a pierdut în alegeri. Este probabil să urmeze aceeaşi strategie”, avertizează Florian Bieber. HDZ are atuuri în acest sens în partea parlamentară a alegerilor de duminică – HDZ devansează partidul social-democrat al lui Zeljko Komsic.
Ca observator, candidatul de etnie sârbă înfrânt de Milorad Dodik, Mladen Ivanic (centru) preconizează ”turbulenţe serioase” în federaţia croato-bosniacă, cu un ”deznodământ (care) se va produce pe termen lung”.
”Atunci când este vorba despre putere, politicienii bosniaci sunt mult mai dispuşi la compromis decât ai crede iniţial”, relevă Ranko Mavrak. El nu exclude ca cei care se lansează în anateme astăzi să se alieze mâine în vederea obţinerii unor locuri în Guvernul multicomunitar. Însă negocierile în vederea formării unui Guvern ar putea să dureze luni de zile.
