Fostul lider catalan Carles Puigdemont, care a renunţat să candideze la conducerea regiunii Catalonia, a sesizat un organism ONU în vederea recunoaşterii încălcării drepturilor sale de către guvernul spaniol, a anunţat vineri la Bruxelles avocatul său, Ben Emmerson, relatează AFP.
În cursul unei conferinţe de presă, juristul britanic, fost raportor ONU, a explicat că această nouă procedură vizează să constrângă Madridul să ‘negocieze’ cu separatiştii catalani, dintre care unii sunt în închisoare în Spania pentru că au decretat independenţa regiunii în octombrie după un referendum ilegal, conform agerpres.
Comitetul ONU pentru Drepturile Omului cu sediul la Geneva a fost sesizat joi, a precizat Emmerson.
Avocatul a ameninţat că va sesiza în fiecare lună o nouă jurisdicţie internaţională dacă Madridul refuză să se angajeze în ‘negocieri reale’.
Citește și : Theresa May a oferit ‘claritate’ cu privire la relaţiile între Marea Britanie și UE după Brexit (Michel Barnier)
‘Cum justifică guvernul spaniol în ochii lumii ceea ce face ? Aşteptăm răspunsul’, a declarat el.
Ben Emmerson a sesizat la 1 februarie, în numele a trei foşti lideri catalani aflaţi în închisoare, grupul de lucru al ONU privind detenţiile arbitrare, de asemenea cu baza la Geneva.
Vineri, Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului, din care face parte Comitetul pentru Drepturile Omului, a confirmat la Geneva că a primit ‘o comunicare în numele lui Puigdemont împotriva Spaniei’.
Organismul de la Geneva va verifica validitatea cererii, o etapă prealabilă înregistării sale’, adică transmiterii în Spania pentru un schimb de argumente, a precizat purtătorul de cuvânt al Înaltului Comisariat al ONU, Julia Gronnevet.
Concret, avocaţii lui Carles Puigdemont se bazează pe Pactul Internaţional privind drepturile civile şi politice, care a fost aplicat din 1976 statelor membre ONU, pentru a evidenţia ‘încălcările’ invocate împotriva guvernului spaniol.
Potrivit avocaţilor lui Puigdemont, atitudinea manifestată de autorităţile de la Madrid după declanşarea crizei politice în Catalonia poate fi incriminată de cel puţin trei articole ce privesc dreptul de a fi ales sau libertăţile de asociere şi de expresie.
Fostul lider catalan Carles Puigdemont, care a renunţat să candideze la conducerea regiunii Catalonia, a sesizat un organism ONU în vederea recunoaşterii încălcării drepturilor sale de către guvernul spaniol, a anunţat vineri la Bruxelles avocatul său, Ben Emmerson, relatează AFP.
În cursul unei conferinţe de presă, juristul britanic, fost raportor ONU, a explicat că această nouă procedură vizează să constrângă Madridul să ‘negocieze’ cu separatiştii catalani, dintre care unii sunt în închisoare în Spania pentru că au decretat independenţa regiunii în octombrie după un referendum ilegal.
Comitetul ONU pentru Drepturile Omului cu sediul la Geneva a fost sesizat joi, a precizat Emmerson.
Avocatul a ameninţat că va sesiza în fiecare lună o nouă jurisdicţie internaţională dacă Madridul refuză să se angajeze în ‘negocieri reale’.
‘Cum justifică guvernul spaniol în ochii lumii ceea ce face ? Aşteptăm răspunsul’, a declarat el.
Ben Emmerson a sesizat la 1 februarie, în numele a trei foşti lideri catalani aflaţi în închisoare, grupul de lucru al ONU privind detenţiile arbitrare, de asemenea cu baza la Geneva.
Vineri, Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului, din care face parte Comitetul pentru Drepturile Omului, a confirmat la Geneva că a primit ‘o comunicare în numele lui Puigdemont împotriva Spaniei’.
Organismul de la Geneva va verifica validitatea cererii, o etapă prealabilă înregistării sale’, adică transmiterii în Spania pentru un schimb de argumente, a precizat purtătorul de cuvânt al Înaltului Comisariat al ONU, Julia Gronnevet.
Concret, avocaţii lui Carles Puigdemont se bazează pe Pactul Internaţional privind drepturile civile şi politice, care a fost aplicat din 1976 statelor membre ONU, pentru a evidenţia ‘încălcările’ invocate împotriva guvernului spaniol.
Potrivit avocaţilor lui Puigdemont, atitudinea manifestată de autorităţile de la Madrid după declanşarea crizei politice în Catalonia poate fi incriminată de cel puţin trei articole ce privesc dreptul de a fi ales sau libertăţile de asociere şi de expresie.
