Scoţia, Ţara Bascilor, Flandra sau Corsica sunt câteva dintre regiunile unor state membre ale Uniunii Europene unde se manifestă, în grade diferite, revendicări de independenţă, potrivit agenţiei France Presse, ce rezumă situaţia fiecăreia, în contextul referendumului de autodeterminare desfăşurat duminică în Catalonia şi al crizei declanşate între guvernul regional şi autorităţile de la Madrid.
– SCOŢIA: Regiune semiautonomă a Regatului Unit din 1998, Scoţia dispune de un parlament cu o paletă largă de competenţe, în timp ce afacerile externe şi apărarea rămân de resortul Londrei.
Printr-un referendum în 2014, Scoţia a respins independenţa cu 55% din voturi. Brexit-ul a relansat proiectul naţionaliştilor, însă pierderile înregistrate de Partidul Naţional Scoţian (SNP) la legislativele din iunie au constrâns-o pe Nicola Sturgeon, prim-ministrul scoţian, să amâne decizia privind organizarea unui al doilea referendum în toamna lui 2018.
După referendumul din Catalonia, Nicola Sturgeon a chemat Spania să ‘schimbe direcţia’ şi a condamnat intervenţia poliţiei.
– ŢARA BASCILOR: Tensiunile legate de independenţă s-au atenuat după ce mişcarea Batasuna, aripa politică a ETA, şi-a anunţat dizolvarea în ianuarie 2013.
Organizaţia separatistă, considerată responsabilă de moartea a 829 de persoane în 40 de ani de violenţe, a anunţat în octombrie 2011 încetarea acţiunii sale armate. Cu toate acestea, separatismul basc nu a dispărut, iar coaliţia independentistă de stânga EH Bildu este a doua forţă politică locală.
Ţara Bascilor beneficiază, de altfel, de un regim fiscal autonom foarte avantajos, cerut şi de catalani.
Duminică, 40.000 de persoane au manifestat la Bilbao, în sprijinul referendumului catalan. Preşedintele regional Inigo Urkullu (naţionalist şi conservator) a chemat pe 24 septembrie la recunoaşterea naţiunilor catalană şi bască.
– CORSICA: Singura colectivitate din Franţa (în afara teritoriilor de peste mări) care dispune de un statut aparte.
După decenii marcate de atentate, Frontul de eliberare naţională a Corsicăi (FLNC) a anunţat în 2014 depunerea armelor.
Graţie unei alianţe independentiste-moderate, naţionaliştii au prelua conducerea Adunării teritoriale în 2015. În iunie, Corsica a ales trei deputaţi naţionalişti în Adunarea Naţională.
Adunarea din Corsica a reclamat mai multe reforme, cum ar fi recunoaşterea corsicanei drept limbă oficială, alături de franceză, sau un statut fiscal specific.
Parisul a validat însă numai instaurarea unei colectivităţi unice la 1 ianuarie 2018, care va înlocui cele două departamente şi actuala colectivitate teritorială.
La 22 septembrie, Adunarea Corsicăi a subliniat ‘legitimitatea incontestabilă a guvernului Cataloniei’.
– FLANDRA: regiune neerlandofonă din nordul Belgiei, a obţinut în ultimii ani numeroase competenţe şi domină scena politică şi economică a ţării.
Noua alianţă flamandă (N-VA), aripa politică a naţionalismului flamand, şi-a consolidat locul de primă formaţiunea a ţării la legislativele din 2014 şi are intenţia să relanseze demersurile spre autonomie în 2019.
Geert Bourgeois, prim-ministrul independentist al Flandrei, a cerut duminică guvernului de la Madrid să ‘oprească violenţa’ şi să dialogheze cu ‘liderii legitimi ai unui popor paşnic’.
– INSULELE FEROE: Arhipelagul danez în Atlanticul de Nord urmează să organizeze în aprilie 2018 un referendum cu privire la o nouă Constituţie care i-ar da dreptul la autodeterminare. Acest teritoriu şi-a obţinut autonomia în 1948, are parlament propriu şi ape teritoriale, însă afacerile externe şi apărarea au rămas de resortul statului danez.
– LOMBARDIA ŞI VENEŢIA: Un referendum vizând mai multă autonomie pentru regiunile Lombardia şi Veneţia urmează să se ţină pe 22 octombrie. Scrutinul nu poate însă comparat cu referendumul din Catalonia, preşedintele Lombardiei, Roberto Maroni, membru al Ligii Nordului, subliniind că el se va desfăşura ‘în cadrul unităţii naţionale şi că nu se pune problema independenţei’.
Liga Nordului, care iniţial cerea independenţa ‘Padaniei’, se axează în ultimul timp pe un discurs antieuro şi antiimigranţi.
– NOUA CALEDONIE: Arhipelagul francez în Pacificul de Sud urmează să organizeze cel târziu în noiembrie 2018 un referendum de autodeterminare, la finalul celor 20 de ani prevăzuţi în Acordul de la Nouméa, care a declanşat un proces de decolonizare progresivă. Dată fiind harta electorală, scrutinul ar urma să fie câştigat de non-independentişti.
