Ce legătură există între veto-ul austriac şi detergenţi
Ca o contrareacţie la veto-ul austriac, Bulgaria instituie controale asupra importurilor din Austria şi confiscă mii de produse. Ministerul de Interne se încurcă între timp în contradicţii în cadrul unui proces de Q&A din parlament, scrie DIE PRESSE, potrivit stiripesurse.ro.
Austria este singura ţară UE care insistă în continuare asupra veto-ului împotriva Bulgariei şi României. Consecinţele şi contradicţiile acestei măsuri devin vizibile în perioada dintre ani. Pe de o parte printr-o revanşă a Sofiei, iar pe de alta printr-o dezvăluire a Ministerului de Interne, potrivit căreia există şi în continuare motive relevante ce justifică verificările de la frontierele interne.
Citeşte şi: Un alt om de vază din România vine la Chişinău să pună Moldova pe roate – Stiripesurse.md
Bulgaria a introdus din cauza menţinerii veto-ului austriac controale mai serioase la mărfurile ce ies sau intră din şi în Austria.(…) Însă, în opinia autorităţilor bulgare, multe dintre produsele care circulă liber în UE, nu au fost specificate conform prevederilor în vigoare.
Astfel de proceduri, deşi justifică efectuarea de controale mai stricte din partea Austriei, sunt fără îndoială o reacţie faţă de veto-ul austriac criticate de Sofia şi Bucureşti. Între timp, cele două ţări au îndeplinit toate criteriile cerute de Comisia UE şi se simt discriminate, respectiv că sunt folosite ca o garanţie politică pentru adoptarea unei politici UE mai dure faţă de migraţie.
Ce legătură există între veto-ul austriac şi detergenţi
Faptul că guvernul federal austriac a luat această decizie din motive politice a devenit evident când Ministerul de Interne a precizat că nu există o evaluare a prejudiciilor economice în cazul acestei măsuri. Gerhard Karner a mai precizat şi faptul că nu există criterii clare privind anularea veto-ului şi nici un termen pentru o aderare completă a celor două ţări: “Nu există niciun “roadmap” şi nicio agendă pregătită”. Paşii următori urmează să fie dezbătuți cu ţările în cauză şi cu restul ţărilor membre. În final, Austria a stabilit drept condiţie pentru deschiderea graniţelor creşterea personalului Frontex în România şi Bulgaria, respectiv a cerut mai mulţi bani pentru controlarea frontierelor externe.
În opinia deputatului Neo Stephanie Krisper, “Cronologia este pur şi simplu penibilă. Întâi se spunea că ambele ţări nu sunt pregătite. Apoi s-a zis că sistemul Schengen este “kaputt” şi nu trebuie extins. Cu toate acestea Croaţia a putut intra”. În cele din urmă s-a găsit un compromis, dar acum “a dispărut şi ultimul motiv”, cel de a menţine veto-ul împotriva deschiderii frontierelor.
Argumentaţia Ministerului de Interne referitor la creşterea numărului de migranţi este corectă, este confirmată şi de experţi, dar vina pentru acest lucru nu aparţine României şi Bulgariei. Ruta balcanică nu este principala rută a migranţilor, în schimb Marea Mediterană centrală da. Cu câteva săptămâni în urmă ambasadorul României la Viena, Emil Hurezeanu, critica atitudinea guvernului austriac şi declarase pentru “Die Presse”: “Ne confruntăm mereu cu noi realităţi pe care nu le-am provocat noi şi soluţionarea cărora nu se află în mâinile noastre”.
Krisper apreciază între altele că “actualul compromis nu este decât o încercare penibilă de a ieşi din groapa pe care singur şi-a săpat-o”.
